În două studii majore publicate în revista Nature, echipa de cercetători a realizat o hartă a modului în care o rețea de „comutatoare”, integrate în ADN-ul uman, controlează locul și momentul în care genele sunt activate și dezactivate.
Proiectul, cu o durată de trei ani, intitulat FANTOM5 și coordonat de Centrul pentru Tehnologia științelor vieții RIKEN din Japonia, s-a bazat pe participarea a peste 250 de oameni de știință din 20 de țări și regiuni.
„Oamenii sunt organisme multicelulare complexe, compuse din cel puțin 400 tipuri celulare distincte. Această diversitate impresionantă de tipuri celulare ne permite să vedem, să auzim, să ne mișcăm și să luptăm împotriva infecțiilor – și totuși, toate aceste elemente diverse sunt codate în același genom”, a afirmat Alistair Forrest, coordonatorul științific al proiectului FANTOM5.
Acesta a explicat că diferența dintre tipurile de celule este determinată de secvențele de genom pe care le folosesc – de exemplu, neuronii utilizează gene diferite față de celulele ficatului și, prin urmare, funcționează extrem de diferit.
„În FANTOM5, am investigat prima oară în mod sistematic tipurile de gene utilizate practic în toate tipurile de celule din corpul uman, precum și regiunile unde aceste gene sunt citite din genom”, a explicat Alistair Forrest.
Deși cercetarea nu se încheie aici, oamenii de știință speră că proiectul FANTOM5 va deveni un atlas de referință care să îi ajute să exploreze genomul uman și să înțeleagă rolul pe care îl joacă genele într-o categorie vastă de boli, de la cancer, diabet, boli ale sângelui și până la afecțiuni psihiatrice.