Proiectul de HG, pus vineri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, prevede că Lacul Văcărești va fi declarat parc natural și va avea regim de arie naturală protejată.
Viitorul parc natural va fi administrat de un director, un ranger, un responsabil de relații cu comunitățile, educație ecologică și turism, un biolog, un specialist în tehnologia informației și un economist.
Limitele Parcului Natural Văcărești vor fi marcate în teren de administrația parcului, în termen de 18 luni de la constituirea acesteia, prin aplicarea semnelor distinctive, stabilite și utilizate de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române, la distanțe cuprinse între 50 de metri și 200 de metri.
În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată a rutelor către Parcul Natural
Văcărești, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, se mai prevede în proiect.
Potrivit notei de fundamentare, prin declararea acestei zone ca parc natural, se va aduce un beneficiu naturii și locuitorilor capitalei. Lacul Văcărești va deveni „prima arie protejată urbană a țării, cel mai mare spațiu verde al capitalei, o excelentă platformă pentru apropierea omului de natură în ceea ce privește cunoașterea acesteia, pentru educație ecologică și activități științifice, pentru recreere și petrecerea
timpului liber”, se arată în document.
Totodată, prin realizarea parcului natural, se va beneficia de controlul inundațiilor – prin crearea unui sistem de preluare a apelor pluviale din cartier, evitând scurgerea acestora în canale până la refulare și în final pierderea acestei resurse, un concept din ce în ce mai utilizat în lume -, îmbunătățirea calității aerului și reducerea temperaturilor în zonă.
În notă se mai arată că micul cartier mărginaș care ocupa suprafața Lacului Văcărești a dispărut în 1988, în vederea realizării unui proiect hidrotehnic, care a fost însă abandonat. Apoi, zona a devenit groapă de gunoi ilegală și a fost populată de persoane fără adăpost.
Însă, în paralel, în ultimii 22 de ani, aici s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdelele de trestie și stuf ce mărginesc lacurile, toate
acestea constituind habitatul în special al păsărilor de baltă, care au ajuns să cuibărească și să se înmulțească, dar și a multor specii de reptile, insecte și broaște și chiar mamifere.
„Este un exemplu excelent de cum poate natura să-și recâștige drepturile, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane a țării. Ecosistemul este unul viabil, chiar dacă este secundar, cu prezența tuturor elementelor lanțurilor trofice”, potrivit notei de fundamentare.
Amfibienii sunt reprezentați de: triton cu creastă, specie vulnerabilă conform Cărții Roșii a Vertebratelor, triton comun, izvoraș cu burta roșie și broasca mare de lac, reptilele de țestoasa de apă europenă, gușter, șopârla de câmp și șarpele de casă, iar mamiferele sunt slab reprezentate, fiind ultimele care au recucerit zona, de specii precum șoarecele de câmp, chițcanul pitic, bizamul, nevăstuica, vidra și vulpea.
Păsările sunt cel mai bine reprezentate, fiind observate până în prezent 94 specii, pentru care conservarea este prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române.
Decizia de a declara Lacul Văcărești arie protejată a fost luată la nivelul Ministerului Mediului, după ce National Geographic România a făcut o documentare în zonă, arătând că aceasta găzduiește un ecosistem de peste 100 de specii de păsări, mamifere și reptile.
Proiectul de HG are la bază studiul de fundamentare științifică întocmit de Asociația Salvați Dunărea și Delta și avizat, în iunie 2013, de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.
Proiectul privind declararea Lacului Văcărești arie naturală protejată a trebuit apoi să primească avizul Consiliului General al Municipiului București (CGMB), ceea ce s-a întâmplat abia pe 28 mai 2015, după ce proiectul a mai fost avizat în consiliu, însă, pe fondul neînțelegerilor grupurilor politice din CGMB, hotărârile acestuia au fost ulterior atacate de Prefectură.
Foștii proprietari din zonă își revendică terenurile de peste 20 de ani. Întreaga zonă aparținând Ministerului Mediului a fost dată în concesiune de către Administrația Națională „Apele Române” unei firme private cu care ministerul este în litigiu.
Potrivit ministerului Mediului, Grațiela Gavrilescu, „în momentul în care hotărârea de Guvern privind înființarea Parcului Natural Văcărești va fi emisă și conform Ordonanței 57, proprietarii terenurilor de aici vor fi despăgubiți”.