HOTELUL CONCORDIA, locul în care s-a scris ISTORIA în urmă cu 160 de ani, O RUINĂ uitată pe Strada Smârdan, printre cafenele, restaurante și cluburi de noapte

În documentele istorice, strada Smârdan apare pentru prima oară în secolul XVII, însă pe atunci aceasta purta denumirea de Ulița Nemților datorită negustorilor nemți  ce făceau comerț în zonă. Din 1878, strada primește denumirea din prezent, Smârdan, ce evocă victoria oștirii române în satul Smârdan de lângă Vidin. 

Din secolul XIX, pe strada Smârdan încep să se construiască magazine, ateliere, restaurante, dar și câteva hoteluri, printre care și Hotel Concordia. Construit în 1852, hotelul reprezintă un adevărat simbol al istoriei românești. În prezent, a devenit din nefericire doar o ruină. În trecut, locul era apreciat de burghezii vremii, cât și de străinii care ne vizitau țara.

Modul în care era construit, cât și serviciile pe care le oferea, scoteau hotelul din tiparul balcanic și oferea vizitatorilor locului servicii precum cele din Occident. Aici se întâlneau, deseori, Ion Brătianu, C.A. Rosetti, frații Golescu, Vasile Boerescu, Barbu Știrbey și Gheorghe Bibescu. „Am tras la Hotelul Concordia-veche, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineață am dejunat la birtul lui Hristodor, cel dintâi birt din București pentru bucătăria zisă orientală”, amintea ziaristul Constantin Bacalbașa în cartea Bucureștii de altădată, vol.I.

DEZVĂLUIRI Operațiunea „Dragonul de mare”. Cum a rămas Rusia fără Ilyushin Il-38N, unicul avion antisubmarin de la Marea Neagră. „Era singurul care putea detecta drona subacvatică Sub Sea Baby”

11:35

EXCLUSIV De ce a evitat obsesiv Iliescu procesul lui Nicolae Ceaușescu? Lavinia Betea: Dacă avea loc un proces normal și Ceaușescu începea să VORBEASCĂ…

11:34

Hotelul dispunea de 90 de camere, un restaurant cu specific franțuzesc, italienesc și german, o sală de biliard, cât și o cafenea.  „Prețul unei camere era de 3-8 franci pe zi”, menționa Bacalbașa în lucrarea sa. Însuși Tolstoi ar fi fost fascinat de frumusețea locului, iar cafeneaua Brenner de la parterul clădirii era preferată. Astăzi nu mai există nicio atestare a vizitei marelui scriitor. Constantin Bacalbașa detalia în memoriile sale arhiectura locului: „un culoar adânc cu bolți avella conduce la scara de lemn, plasată pe partea stângă. La etaj, holul larg distribuie ușile de acces spre camere și apartamente. Aici se află apartamentul nr. 5, cu o cameră mare de 36 mp, în care se spune că a avut loc istorica dezbatere din noaptea de 23-24 ianuarie 1859″.

Credit foto: bucuresti.tourneo.ro

CITEȘTE CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO