Ia românească în patrimoniul mondial. Când va fi finalizat dosarul depus la UNESCO de România și Moldova

Cercetătorii din cele două state lucrează asupra documentării acestui element de port popular, pentru a descoperi toate dovezile istorice la nivel de localități, de zone sau arii culturale mai mari, a declarat pentru Radio Chișinău etnologul Varvara Buzilă.

De mai bine de un an, în Republica Moldova, atât la Chișinău, cât și în localitatea Molovata-Nouă, din raionul Dubăsari, au reînviat șezătorile. Pasionatele de portul popular și de costumele pe care le purtau pe vremuri bunicile și străbunicile se adună și își împart unele cu altele cunoștințe legate de cum se cos aceste elemente de patrimoniu național.

„Cred că pentru poporul român dragostea și abilitatea de a coase ii este în sânge. Ia pe care o port e cusută de mine, este prima ie pe care am făcut-o și sunt îndrăgostită de ea pentru că am cusut-o, acum patru ani, în memoria Reginei Maria și din dragoste nemărginită față de Casa Regală . Dacă observați este în culorile tricolorului, cu motiv de Botoșani”, a declarat pentru sursa citată una dintre participantele active la șezători, Vera Sali, medic de laborator.

De asemenea, România și Republica Moldova pregătesc și un film documentar despre cum oamenii continuă să coase aceste cămăși naționale.

Până acum, România și Republica Moldova, au introdus, în comun,în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial protejat de UNESCO colindul în ceată bărbătească și se așteaptă și declararea covorului tradițional românesc, numit scoarță, ca parte a patrimoniului mondial.

Un alt dosar, de data aceasta multinațional comun, România, Bulgaria și Macedonia, care așteaptă verdictul, este „Practici culturale asociate zilei de 1 martie. Mărțișorul”.