Imagine extrem de clară a unei proteine-cheie a virusului care produce SIDA, captată de americani

Structurile atomice ale unei proteine-cheie din virusul care provoacă SIDA, ce îi permite să pătrundă în celulele imunitare, devenind astfel prima țintă în vederea creării unui vaccin, au fost captate de specialiștii americani de la Institutul de Cercetare Scripps din California, informează AFP.

O imagine în detaliu a structurilor atomice ale acestei proteine, formată din trei părți și regăsită în învelișul virusului, este esențială pentru a înțelege mai bine modul în care HIV reușește să intre în celule, deschizând calea creării unui vaccin eficient, arată oamenii de știință, care au publicat rezultatele cercetării în revista Science.

Până acum, virusologii nu au reușit să obțină o imagine cu rezoluție mare la nivel atomic a acestei proteine din învelișul virusului, din cauza complexității și fragilității structurii sale.

Pentru a depăși aceste dificultăți, cercetătorii au „fabricat” o versiune mai stabilă a proteinei și au captat imaginea cu ajutorul unei tehnici de criomicroscopie electronică, ce a fost combinată cu o cristalografie cu raze X.

Cercetătorii au reușit astfel să identifice structurile atomice ale proteinei, să observe modul în care se îmbinau componentele acesteia și modul în care interacționau cu anticorpii ce atacau virusul.

Cercetările relevă procesul complex prin care proteina intră în legătură cu alte proteine și își schimbă forma în urma infectării cu HIV.

Acest lucru permite compararea cu proteinele de la suprafața altor virusuri, precum cel al gripei și Ebola, explică Ian Wilson, principalul autor al studiului.

Marea dificultate de a pune la punct un vaccin capabil să lupte împotriva virusului ce produce SIDA constă în caracteristicile excepționale ale acestui agent patogen în raport cu alte virusuri.

HIV are o diversitate enormă de secvențe genetice, având o mare capacitate de mutații și adaptări. Există trei grupe diferite de HIV, dintre care numai unul, cunoscut sub denumirea de M, este divizat în nouă subgrupe distincte, cu un număr nedeterminat de variante.

În plus, un virus dintr-o anumită subgrupă poate varia între 28 % și 38 % în Africa, unde s-au descoperit variante multiple.

Mai mult, acest retrovirus poate cunoaște mai multe mutații în timpul infectării unei singure persoane decât în timpul unei pandemii mondiale de gripă.

Până în prezent, un singur vaccin experimental a avut un efect protector modest în cadrul unui test clinic efectuat în 2009 în Thailanda, pe 16.000 de persoane.