La ce vârstă atinge fericirea cote maxime. PLUS: Câți români se declară nefericiți

Un studiu realizat recent în Marea Britanie a relevat faptul că oamenii sunt cei mai fericiți după vârsta de 50 de ani. Asta pentru că anii tinereții, perioadă mai agitată și plină de evenimente, aduc mai degrabă mult stres în viața fiecăruia, arată cercetarea citată de Huffington Post.

Potrivit sursei citate, cei mai nefericiți sunt adulții cu vârsta de 35 de ani: viața de părinte, grijile legate de familie, responsabilitățile de la locul de muncă și eforturile depuse pentru consolidarea carierei ocupă cea mai mare parte a timpului și nu fac decât să provoace stres.

Nici persoanele cu vârsta de peste 40 de ani nu sunt mai fericite. Sentimentul împlinirii și bucuria ating însă cote maxime după 58 de ani. Participanții la studiu au afirmat că la această vârstă le este mai ușor să își găsească echilibrul, întrucât cariera este deja stabilizată, copiii au crescut, iar timpul dedicat propriilor nevoi este mai mare.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Perioada vârstei de 30 de ani este extrem de stresantă, întrucât atunci facem eforturi – uneori disperate – pentru a evolua la locul de muncă, a ne preocupa de familie și a menține relațiile”, a explicat Cary Cooper, profesor la Universitatea din Lancaster. „Apoi, după 50 de ani, ajungem să ne simțim mult mai încrezători, fiindcă ne putem aranja programul mai ușor atunci când vine vorba de programul de lucru și orele petrecute alături de familie”, a adăugat el.

Conform cercetării, aspectul financiar este factorul care provoacă cel mai mult stres. Pe de altă parte, pentru majoritatea respondenților, fericirea la locul de muncă ocupă locul al doilea, mai importantă fiind împlinirea pe plan sentimental.

Doar 25% dintre români se declară fericiți

Un studiu similar a fost realizat și în România în anul 2012. Atunci, rezultatele au arătat că 39% dintre români sunt nefericiți, 22% sunt aproape fericiți, 25% sunt fericiți și doar 14% sunt profund fericiți.

Respectiva cercetare, „National Hapiness Romania”, a segmentat populația în cinci categorii: „nevoiași”, „în căutarea drumului”, „familiști”, „carieriști”, „împliniți și echilibrați”, potrivit MEDIAFAX.

„Nevoiașii” cuantifică 20,3 la sută din populație și sunt mai degrabă singuri (necăsătoriți, divorțați, separați sau văduvi), cu venit pe gospodărie sub 1.400 de lei. Ei sunt în mare parte angajați și casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plățile către creditori și, când au bani în plus, înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale.

De asemenea, aceștia sunt oameni prea implicați în rutina lor zilnică, muncind din greu pentru a acoperi cheltuielile cu coșul zilnic de cumpărături. Astfel, dezechilibrul dintre timpul alocat muncii și timpul liber, precum și insuficiența financiară îi împiedică să-și ofere micile plăceri care i-ar putea face să se simtă mai bine.

Viețile lor tind să fie limitate, iar pentru că au acces doar la resurse limitate, deseori simt că lumea se schimbă prea repede, se simt confortabil doar cu ceea ce le este familiar și sunt preocupați în principal de siguranță și securitatea personală, potrivit studiului.

Categoria „în căutarea drumului” cuantifică tot 20,3 la sută din populație. În acest segment intră predominant femei, cu vârste între 18 – 24 de ani și 55 – 64 de ani, cu venituri sub 1.400 de lei. Cei mai mulți sunt căsătoriți, fără serviciu sau cu un job „de nevoie”.

Autorii studiului au precizat că deși situația profesională și materială acționează în detrimentul fericirii, activitățile educaționale, de artă și cultură, plus înclinația către socializare aduc o ușoară contrabalansare.

În acest segment se înregistrează cea mai mare proporție de persoane fără loc de muncă (28%), casnice (7,9%) și studenți (8,7%). Ca și în cazul „nevoiașilor”, este mai probabil să întârzie plățile către creditori, iar în cazul unor cheltuieli urgente, principalul impuls este de a împrumuta bani de la prieteni. Când au bani în plus, înclină să îi cheltuiască pe bunuri materiale, iar acest lucru îi face fericiți.

„Familiștii” reprezintă segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54,7 pe scala de la 1 la 100) și reprezintă 17,4% din populație. În această categorie intră predominant femei, cu vârste între 35 și 44 ani, care probabil se află în concediu de creștere a copilului, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnici.

Potrivit autorilor studiului, este mai puțin probabil ca persoanele din acest segment să locuiască în București, acestea fiind din orașele mici, au cea mai numeroasă familie, cel mai probabil doi sau mai mulți copii și au o stare de sănătate bună ce le permite să își desfășoare activitățile zilnice relativ ușor.

Aceste persoane sunt orientate către crearea unui mediu sănătos și echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1.400 de lei) și lipsa realizărilor profesionale (ce acționează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familial.

FOTO: Hepta

„Carieriștii” reprezintă cel mai mic segment: 13,7 la sută din populație. Au un nivel de fericire peste medie (61,5 pe scala de la 1 la 100), bazat în principal pe realizările profesionale și câștigul financiar, care le oferă statut, prestanță și identitate.

În acest segment intră predominant bărbați, cu vârste între 35 și 44 ani, cu domiciliul în București sau în orașele mari, care au în general venituri mari (2.000 – 4.000 de lei), cei mai mulți având doi membri în gospodărie.

Fiind de vârstă medie, aceștia sunt cumpărători echilibrați, cheltuind bani atât pe bunuri materiale (probabil pentru a-și utila casa), cât și pe experiențe de viață care îi ajută să-și creeze relații.

Locul de muncă i-a disciplinat și familiarizat cu provocările și din acest motiv ei văd o mulțime de îmbunătățiri ce trebuie realizate de către administrația publică în ceea ce privește mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educație. Lipsa timpului liber și lipsa încrederii în autoritățile publice sunt factori ce le afectează gradul de fericire, potrivit rezultatelor studiului.

„Împliniți și echilibrați” este segmentul care cuantifică cel mai mult, respectiv 32,6 la sută și prezintă cel mai ridicat index de fericire – 69,9. Persoanele din acest segment sunt mai înaintate în vârstă, provin mai degrabă din orașe mici, au o famile mai numeroasă decât media (70 la sută dintre ei au minim trei membri în gospodărie), sunt angajate și au venituri de peste 2.000 de lei. Aceștia reușesc să achiziționeze ceea ce își doresc, deși câteodată sunt nevoiți să renunțe la ieșirile în oraș, potrivit studiului.

Locul de muncă este important pentru ei din trei motive: material, al recunoașterii profesionale și al echilibrului cu timpul liber, familia și prietenii fiind extrem de importanți pentru ei. Aceștia au învățat să se bucure de orice moment (prin exerciții fizice, activități artistice și culturale) și să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru, stabilitate și un nivel de fericire constant. Ei știu că încrederea este un ingredient de bază în viață, de aceea au învățat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor și autorităților. Acest segment înregistrează cea mai ridicată tendință de a cheltui bani pe experiențe de viață, susțin autorii studiului.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.002 respondenți, populație urbană activă din toate regiunile, cu vârste între 18 și 64 de ani, care au avut de răspuns la mai multe întrebări online.