Prima pagină » Magazin » Legătura dintre senzația de „înghețare a creierului” și inteligență. Descoperirea paradoxală a oamenilor de știință

Legătura dintre senzația de „înghețare a creierului” și inteligență. Descoperirea paradoxală a oamenilor de știință

Legătura dintre senzația de „înghețare a creierului
Ai experimentat vreodată senzația de „înghețare a creierului" („brain freeze") atunci când ai fost pus în situații extrem de stresante? Este momentul acela când ești extrem de prins într-o activitate, apoi, dintr-odată, pur și simplu cedezi sub presiune, gândurile tale se opresc și nu te mai poți concentra asupra a ceea ce trebuia să spui sau să faci. Dacă răspunsul este afirmativ, nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că cercetătorii au vești bune. Aceștia au descoperit că oamenii care experimentează senzația de „înghețarea a creierului" tind să fie mult mai inteligenți.

Sigur, în general se întâmplă atunci când ești în fața mai multor oameni sau când te găsești în situația de a fi în lumina reflectoarelor și crezi că arăți ca un idiot, chiar dacă ști exact ce faci. Dacă ți s-a întâmplat vreodată așa ceva, cercetătorii au o veste bună pentru tine: oamenii care experimentează astfel de senzații tind să fie mult mai deștepți. 

Oamenii de știință au ajuns la această concluzie pe baza conceptului de „memorie de lucru” („working memory”) – cantitatea de informație cu care ești capabil să jonglezi în același timp în minte. Această abilitate este extrem de utilă în îndeplinirea unor sarcini de tip fix, precum operațiile aritmetice, iar oamenii care au dezvoltat acest tip de memorie tind să aibă rezultate academice bune și cariere de succes. 

Un nou studiu realizat pe 85 de pacienți a testat capacitatea „memoriei de lucru” prin itemi referitori la realizarea unor operații aritmetice de bază, dar și la compunerea de propoziții pentru a vedea care dintre subiecți se situează peste medie. După această primă fază, participanților la studiu le-au fost date spre rezolvare sarcini mai complexe, pentru care s-au aplicat ulterior și diverși factori de stres, precum o recompensă financiară sau aluzia că cei care se vor descurca cel mai rău vor fi numiți public și stigmatizați. 

Rezultatele au demonstrat că cei cu o capacitate mai mare a „memoriei de lucru” au fost afectați mult mai puternic de presiunea stimulilor externi, ceea ce înseamnă că inteligența a fost asociată unui grad mai mare de stres în situațiile-limită și reacției de „brain freeze”. 
 
 
Autor