Lucruri mai puțin știute despre Claudius, împăratul roman „ciudat” căruia îi plăceau doar femeile

În acea perioadă, sexul homosexual era un lucru obișnuit, legal și acceptat, la fel ca în Grecia antică. La fel și pedofilia, când era vorba de sclavi. Stăpânii de sclavi îi exploatau pe aceștia sexual de la vârste foarte mici. La oamenii liberi, vârsta minimă a consimțământului era 12 ani. 

Potrivit unor istorici, sexul heterosexual era asociat în mare parte cu reproducerea. Alte surse susțin că pentru ca un tânăr nobil roman să aibă succes în carieră avea nevoie de două lucruri: un iubit influent, cu rang superior, și bani. 

În aceste condiții, Claudius, care a avut relații sexuale doar cu femei, era văzut ca un ciudat. Mulți inamici au încercat să folosească această situație ca o armă politică împotriva lui. A fost acuzat că este afemeiat și condus de femei, sex considerat la vremea respectivă inferior.

În ciuda unei sănătăți șubrede (printre altele era șchiop și nu auzea bine), Claudius a avut patru soții și nenumărate iubite. Pe cea de-a treia soție, Messalina, a executat-o după ce l-a înșelat de mai multe ori. Se spune că el uita că soția lui murise și că o aștepta seara la cină. Cea de-a patra soție, Agrippina, este cea despre care se crede că l-a otrăvit pe Claudius, pentru ca fiul ei, Nero, să preia tronul. Împăratul Nero a dus relația cu un bărbat la un alt nivel. El l-a castrat pe Sporus, favoritul lui, apoi s-a căsătorit cu el. 

Claudius Germanicus a fost și primul împărat roman născut în afara Italiei. El s-a născut în Lugdunum (Lyon), în Galia, ca fiu al lui Nero Claudius Drusus, comandant militar, politician și frate al împăratului Tiberius, și al Antoniei Minor, fiica mai mică a lui Marc Antoniu.

A ajuns împărat din întâmplare. După ce Garda Pretoriană l-a asasinat pe împăratul Caligula, soldații l-au găsit pe Claudius (care era co-consul) în palat ascunzându-se după o cortină. Deoarece credeau că va fi ușor de manipulat, l-au numit împărat. În cei 13 ani de domnie, împăratul a dat dovadă de abilitate și a dejucat mai multe tentative de asasinat îndreptate împotriva sa.

Totuși, în ciuda modului în care a ajuns pe tron, Claudius a fost un conducător competent, care a extins suprafața imperiului cu noi provincii (este cel care a finalizat cucerirea Britaniei, invadată de Cezar) și a investit masiv în infrastructură. Mai mult, a încurajat cultura. Claudius era un istoric respectat și o persoană foarte cultivată – din cauza handicapului său a stat multă vreme departe de viața publică și a studiat enorm.