Mai mulți scriitori, între care și Eugen Simion,îi cer ministrului Culturii să demită Consiliul AFCN

Mai mulți scriitori, printre care Eugen Simion și Dan Mircea Cipariu, îi cer ministrului Culturii, Mircea Diaconu, printr-o scrisoare deschisă, să demită Consiliul Administrației Fondului Cultural Național, pentru „gravele erori de evaluare” făcute la sesiunea de proiecte editoriale în desfășurare.

„Consiliul AFCN, conform atribuțiilor sale legale, este responsabil pentru alegerea experților, pentru grilele de evaluare și prioritățile de finanțare. Alegerea experților a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare profundă a valorizării proiectelor”, se spune în scrisoarea deschisă adresată ministrului Culturii.

AFCN este o instituție publică creată în anul 2005 pentru a oferi finanțări nerambursabile proiectelor culturale. Ca instituție publică subordonată Ministerului Culturii și Patrimoniului National, AFCN oferă în fiecare an finanțări nerambursabile instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, persoanelor juridice de drept privat care desfășoară activități culturale.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Potrivit scrisorii deschise, titluri care țin de patrimoniul cultural mondial și național, precum operele lui William Shakespeare („Un Shakespeare pentru mileniul III”, 78,33 de puncte, Editura Tracus Arte, traduceri de Violeta Popa, George Volceanov, Horia Gârbea), George Călinescu („Opere”, Vol. XI-XII, Publicistică, 81 de puncte, Fundația Națională pentru Știința și ARTĂ-FNSA condusă de acad. Eugen Simion) și Hortensia Papadat-Bengescu („Opere”, Vol. I-III, Romane, 80 de puncte, FNSA), au fost respinse de la finanțare.

„Istoria universală a teatrului” (vol. I – IV, ediția a-II-a revizuită)” de Ion Zamfirescu, Editura Aius, a primit 69.00 de puncte și a fost exclusă de la finanțare. Experții AFCN au pariat, în schimb, pe Iulia Iordan („Călătorie printre ierburi și lumină”, 82 de puncte și 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL), Victoria Pătrașcu („Stejarul pitic, cel mai bun tătic”, 81,67 de puncte și 20.702 lei, SC Cartea Copiilor SRL) sau pe autorii anonimi din „Poezii din copilărie” (82.33 de puncte și 19.802 lei, SC Cartea Copiilor SRL), se spune în scrisoarea deschisă adresată lui Mircea Diaconu.

„Considerăm că decizia comisiei de experți AFCN de a nu acorda niciun sprijin financiar acestor proiecte de anvergură europeană și națională este nedreaptă și chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România”, se mai afirmă în scrisoarea deschisă.

Potrivit documentului, punctajul acordat proiectului „Un Shakespeare pentru mileniul III”, care se referea în acest an doar la volumul 5 al integralei Shakespeare, primele patru apărând anterior la altă editură și fiind binecunoscute specialiștilor, a fost de 78,33 puncte.

„Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele dramaturgului William Shakespeare, nu mai vorbim de cele ale traducătorilor săi, în condițiile în care a acordat 80 de puncte pentru «Oda plăcuțelor stradale» propusă de complet anonima SC Square Media SRL. Dacă între «Oda plăcuțelor stradale» și trei piese de Shakespeare în traducere complet nouă, prima după 40 de ani, comisia AFCN o preferă pe prima, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai lege nicio speranță de salvarea culturii țării noastre”, se spune în scrisoare.

Semnatarii scrisorii deschise mai spun că nu au nimic împotrivă să se acorde subvenții din fonduri publice traducerii lucrării „Despre marxismul analitic și marxismul politic” de Allen Carling și Ellen Meiksins, care a obținut 81,67 puncte și 8.952 de lei.

„Nu ne împotrivim ca ilustra editură Toma Ana Maria – Întreprindere individuală să fie subvenționată din bani publici pentru un «Jurnal de bucătărie». Deloc! Pretindem doar că William Shakespeare, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu sau importanți scriitori români în viață să beneficieze și ei, spre folosul publicului contribuabil, de o minimă atenție și de un modest sprijin”, se precizează în document.

Semnatarii scrisorii deschise mai spun că au aflat, „cu stupoare”, că proiectele înaintate de Fundația Națională pentru Știință și Artă (fundație de utilitate publică, aflată sub auspiciile Academiei Române) au fost notate, unul (cel care se referă la volumele X-XI din integrala publicisticii lui G. Călinescu) cu 81,00 de puncte, iar cel de-al doilea (opera romanescă integrală a Hortensiei Papadat-Bengescu, inclusiv romanul ce se credea pierdut „Străina”), cu 80,00 de puncte.

„Din comunicatele date de AFCN reiese că punctajul minim admis a fost de 81,33 puncte. În aceste condiții, ne întrebăm cum de experții (bănuiesc, specialiști în istoriografia literară românească) au putut nota cu atâta exactitate acest proiect (încheierea ediției integrale a operei lui G. Călinescu) cu 81,00 puncte – și au eliminat cele 33 de sutimi care ar fi putut da o șansă ca în cultura română să putem avea o ediție completă a scrierilor celui mai important critic român. La fel se petrec lucrurile și în cazul ediției Hortensia Papadat-Bengescu: a fost evaluată, farmaceutic, cu 80,00 puncte, o infimă distanță de punctul câștigător”, se spune în scrisoarea deschisă, potrivit căreia cele două ediții științifice G. Călinescu și Hortensia Papadat-Bengescu au fost pregătite, ani în șir, de cercetătorii Institutului „G. Călinescu” al Academiei Române și, până acum, sunt primele lucrări de acest tip.

Întrucât nici Institutul „G. Călinescu” al Academiei Române și nici Fundația Națională pentru Știință și Artă nu au mijloace financiare, proiectele acestea respinse de experții AFCN „riscă să rămână, mulți ani de aici înainte, fără finalitate”.

„Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeți tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă (ca să nu spun altfel) și suspect de drămuitoare (în defavoarea noastră) luată de experții care au examinat proiectele Fundației Naționale pentru Știință și Artă. Menționăm că volumele pentru care a fost cerut sprijinul financiar al AFCN fac parte dintr-o serie dedicată clasicilor literaturii române (în ediții integrale, științifice)”, se mai spune în scrisoarea deschisă.

În document se mai mai dau și alte exemple de edituri care ar fi fost defavorizate de AFCN, printre care Editura Casa De Pariuri Literare, Editura Limes, Tritonic Academic Books.

„Comisia de experți a trecut peste două puncte importante din Prioritățile strategice ale AFCN – stimularea edițiilor critice și încurajarea operelor de debut. Cele mai multe dintre tilturile respinse au fost orientate după aceste priorități. Conform listei cărților aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identității naționale, în special a minorităților, criteriu valabil în practica finanțării de 3-4 ani încoace”, se afirmă în scrisoarea deschisă, în care se precizează: „Calitatea rapoartelor experților AFCN este ambiguă (…) Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greșeli gramaticale inadmisibile! Referatele experților sunt pure generalități ori «valorizări» pur impresioniste (deci subiective), fapt absolut surprinzător judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare (…)”.

În scrisoare se mai spune că, „deși asociațiile de editori și cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conțin cereri redundante și care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanțare (sunt aceleași criterii și la editoriale, și la noile media!), Consiliul AFCN a mers pe aceeași formulă de evaluare care stârnește, an de an, tot mai multe controverse și contestații”.

Semnatarii mai spun că „experții nu aplicat corect grilele” și că din Consiliul AFCN lipsesc, în general, marile nume ale culturii române vii.

Pe lângă demiterea actualului Consiliu AFCN și alegerea unuia nou, semnatarii mai cer elaborarea unor noi norme privind organizarea și funcționarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experților și noi grile de evaluare și de raport de evaluare.

Scrisoarea este semnată, printre alții, de academicianul George Arion, Dan Mircea Cipariu, Lucian Chișu, Ioan Cristescu, Horia Gârbea, Bogdan Hrib, Xenia Karo, Mircea Petean, Cristina Poterășoiu, Andra Rotaru, Eugen Simion, Robert Șerban, Mircea Trifu, Florina Zaharia, Mihai Zgondoiu.

Începând cu data de 23 noiembrie 2011, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național a aprobat componența noului Consiliu al AFCN, pentru un mandat de 2 ani. Membrii Consiliului AFCN sunt, potrivit site-ului instituției: Delia Mucică și Emese Nagy (din partea Ministerului Culturii), Ariadna Ponta (din partea Institutului Cultural Român), Hajnalka-Erzsebet Kerekes (Consiliul Minorităților Naționale), Mihai Ghyka (membru), Florin Cîntic (membru), Oana Băluțescu (membru), Vasile Ernu (membru), Nicoleta Călina (membru), Nicolae Mandea (membru) și Lia Maria Voicu (membru).

Departamentul Life, [email protected]