Maidanezii de la Cernobîl, hrăniți de un fost cercetător. În loc de pușcă, Lucas cară în spate un sac mare cu mâncare: „Nici nu trebuie să-i chem, pentru că recunosc duba”

Armata nu a reușit însă să ucidă toți câinii, după dezastrul nuclear de la Cernobîl, din 26 aprilie 1986, scrie thesun.co.uk. Multe animale au supraviețuit după ce oamenii au părăsit zona contaminată, care acoperă 2.600 km pătrați din Ucraina, parte a Uniunii Sovietice la acea vreme. Câinii s-au înmulțit în condițiile ostile.

În prezent, maidanezii trăiesc în satele și orașele abandonate, fiind însă amenințați de lipsa hranei, iernile grele din Ucraina și lupii care trăiesc în pădurile apropiate.

Aici intervine Lucas Hixson. Fostul cercetător în domeniul radiațiilor și-a sacrificat cariera pentru a avea grijă de câinii de la Cernobîl.

În fiecare zi, Lucas călătorește în perimetrul centralei nucleare abandonate și a orașelor învecinate, pentru a hrăni câinii. Acesta colaborează cu veterinari, care vaccinează și sterilizează animalele sau le ajută pe cele rănite.

SPORT Când încep lucrările la noul stadion Dinamo. CNI a stabilit data oficial

09:48

SPORT Antrenorul echipei de pe podiumul Superligii face un anunț surprinzător. „Sunt atâtea exemple”

09:32

„Toți merită hrană și adăpost și câinii de la Cernobîl nu fac excepție. Sunt un iubitor de câini. Când am vizitat pentru prima dată Cernobîl și am văzut haitele care se plimbau pe străzi, fără ca nimeni să aibă grijă de ele, am știut că trebuie să fac ceva”, a povestit Lucas.

Cei de la The Sun l-au însoțit pe Lucas într-o zi obișnuită în jurul zonei de excludere de la Cernobîl.

Prima oprire a fost la Bariu, un cățel care locuiește în „umbra” reactorului nr.4, care a fost distrus în 26 aprilie 1986, emanând de 400 de ori mai multe radiații decât în cazul bombei atomice aruncată de armata americană asupra orașului japonez Hiroshima, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ulterior, reactorul a fost încastrat într-un sarcofac de beton și metal de 30.000 de tone.

Bariu este avid după hrană, ca oricare alt cățel. Animalul s-a născut în primăvara lui 2016 și e unul din preferații lui Lucas.

Anatoli Kravetc, în vârstă de 55 de ani, un expert în radiații care a lucrat timp de 18 ani la Cernobîl, spune: „Am început să-l căutăm pe Baloo (un câine de trei luni), după ce mama lui a fost mâncată de lupi”.

„E tânăr, nu știe că și el ar putea fi mâncat”.

La una din cantine, Natalia Melnichyk, o mamă de 39 de ani, cu trei copii, servește prânzul muncitorilor care vin zilnic la Cernobîl, unde încă se defășoară procesul de decontaminare.

În timpul liber, aceasta hrănește câinii din vecinătate. Natalia avea șase ani și locuia în Pripyat, la câțiva kilometri de centrala nucleară, când s-a produs dezastrul.

A fost spitalizată cu radiații severe și patru colegi de școală i-au murit de cancer. „Această zonă a trecut prin lucruri oribile. e bine să ne concentrăm pe lucrurile frumoase. Fac tot ce pot pentru câinii din Cernobîl. Cu toții suntem recunoscători că Lucas a început munca pentru a-i îngriji”, a spus femeia.

Lucas, originar din Michigan, SUA, a condus anterior propria companie de cercetare în domeniul contaminării mediului și a studiat cazul Cernobîl timp de șase ani, înainte să facă prima vizită acolo în 2014.

Lucas nu a fost însă impresionat de locurile deja istorice, ci de numărul uriaș de câini din zonă. Rezultatul a fost Clean Futures Fund, care strânge bani pentru copii și adulții bolnavi de la Cernobîl.

În loc de armă, Lucas vine „dotat” cu un sac de boabe pentru câini de 30 kg. „Uneori, nici nu trebuie să-i chemi, deoarece recunosc duba”, a declarat binefăcătorul, tată a doi copii.

În Pripyat, unde au locuit 50.000 de oameni, natura preia controlul. O tăcere stranie domină blocurile și școlile abandonate, colonizate treptat de vegetație.

Turiștii vin aici pentru a face fotografii, în cele mai „pitorești” locuri. Ucraina a deschis Cernobîlul pentru turiști în 2011, având 72.000 de vizitatori doar în 2018. Miniseria HBO cu același nume a determinat creșterea numărului de turiști.

Pe măsură ce numărul câinilor crește, Lucas speră să transforme locul într-o atracție turistică de 50 ha, unde maidanezii să trăiască în voie. Costul estimat al unei asemenea „aventuri” ar fi de câteva sute de mii de euro.

Foto: Captură The Sun