Ei susțin că mâna omului ar fi mai apropiată de cea a ultimului strămoș comun al homo sapiens (omul modern) și maimuțelor, care a trăit acum câteva milioane de ani. ‘Cercetările arată că structura mâinii omului modern este prin natura ei în mare parte primitivă și nu rezultatul selecțiilor naturale’. Ea i-a permis totuși să își fabrice unelte din piatră, scrie revista Nature Communications, în care a apărut studiul.
Mâinile cimpanzeilor și ale urangutanilor au evoluat mai mult decât cele umane. Degetele acestor maimuțe s-au alungit față de degetul opozabil pentru a se putea balansa de pe o ramură pe alta, în timp ce mâna omului are degetul mare mai lung pentru a apuca lucruri împreună cu celelalte degete și a munci manual.
Cea mai răspândită ipoteză în prezent este că ultimul strămoș comun al omului și al marilor maimuțe era un animal cu mâini asemănătoare celor ale actualilor cimpanzei. Însă cercetările efectuate de echipa lui Sergio Almecija de la Centrul de paleobiologie umană al Universității ‘George-Washington’ pun sub semnul întrebării această idee. Analize și măsurători precise ale mâinilor oamenilor moderni, maimuțelor și fosilelor arată că mâna omului a suferit ‘o schimbare destul de mică’ față de cea a ultimului strămoș comun cu marile maimuțe.
‘Când hominizii (familia omului modern, diferită de cea a marilor maimuțe) au început să producă unelte de piatră în mod sistematic, probabil acum 3,3 milioane de ani, mâinile lor erau — în ceea ce privește proporțiile globale — aproape ca ale noastre astăzi’, spune Almecija.
‘O altă idee demnă de reținut este că, dacă mâinile umane sunt în mare parte primitive, schimbările pertinente care au favorizat dezvoltarea culturii uneltelor de piatră au fost probabil de natură neurologică’, adaugă el. Creierul și nu forma mâinii a permis dezvoltarea culturii uneltelor, sugerează cercetătorul, menționat de 7sur7.be, conform Agerpres.