Manolescu nu renunță la taxa de timbru: să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii-sancționată
În ultima perioadă, în spațiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînțelegeri între editorii de carte și Uniunea Scriitorilor din România, precum și între organizatorii de spectacole și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost inițiat de 84 de deputați și senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD și UDMR, și a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferință de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România. La eveniment au participat Ion Caramitru, președintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, președintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România (UCIN), Viorica Curea, președintele Uniunii Arhitecților din România (UAR), și Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP).
Ion Caramitru a precizat la această conferință că, „din toate domeniile care domină existența economică și instituțională a României, instituțiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societății”, precizând că, odată cu apariția legii cu indemnizațiile de merit și a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenența la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvați”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.
„Cultura română face servicii deosebit de importante pentru identitatea noastră națională, dar, în aceeași măsură, înăuntru lucrul se pierde în neant. Dacă, înainte de ’89, cei care conduceau domeniul culturii erau niște analfabeți, în marea lor majoritate, astăzi, guvernele care s-au succedat – ba am mai făcut și parte din ele unii dintre noi – sunt formate din indivizi cu studii înalte, cu masterate, cu meserii de vârf, toți, mai mult sau mai puțin, parte a culturii universale, iar grija pentru cultură lasă de dorit. E un paradox care ar putea fi speculat de dumneavoastră: de ce înainte analfabeții sprijineau cultura cât de cât și astăzi «alfabeții» nu se uită la ea”, a declarat Ion Caramitru.
La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenție suficientă și generală pentru cultură”.
„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură și plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenție regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenții, din când în când și după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităților locale (consilii județene și primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorități centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.
„Câtă vreme această taxă de timbru nu funcționează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcționat sau a funcționat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat”, a spus președintele USR.
Acesta a mai spus că au fost foarte puține edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.
„Toți pierdem dacă disputa asta se continuă la nesfârșit. N-am avut nicio clipă intenția nici să provocăm această dispută, nici să scumpim cartea. Au fost fel și fel de acuzații. (…) Este o dispută care, după părerea mea, n-are niciun sens. De ce să ne învrăjbim, la urma urmei? Să încercăm să ne înțelegem. Drept care, noi, care suntem principalii actori în această piesă (…), cădem de acord și le propunem editorilor în această nouă lege pe care o vrem votată să rămână 2% procentul pe exemplar, (…) n-avem nicio pretențe să plătiți de la început nu știu ce sume, plătiți taxa de timbru conform vânzărilor. Dorim însă să apară legea și să găsim o modalitate de a ne înțelege între noi ca editurile să și achite această obligație pe care o au, să nu mai avem iarăși procese și procese”, a spus Nicolae Manolescu.
Înainte de această conferință, Federația Editorilor din România (FER), Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole (APOSR) și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au transmis că „luptă” împotriva „taxei pe cultură”, care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice și culturale.
Federația Editorilor din România (FER), Asociația Producătorilor și Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenți economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte și spectacole, au atras atenția asupra acestui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmărește instituirea unei adevărate „taxe pe cultură” în folosul unor asociații de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale și va fi resimțită și suportată de plătitorul final, având impact negativ și asupra dezvoltării economice și culturale a activităților din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
„În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinație aceste «uniuni de creatori», în esență entități private, care beneficiază de venituri din urma activității economice a unor alte entități private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entități dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis și fără criterii transparente și, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă”, se arată într-un comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR și UPFR.
Prezent la conferința de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii românești, nu a uniunilor de creatori, pentru a susține proiecte și programe ale culturii naționale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanța proiecte și programe pentru cultură”.
„De aceea, am dorit împreună cu colegii mei să modificăm legea respectivă. Pentru că nu producea efecte. (…) Această lege nu a fost în măsură să producă sumele respective (…) și atunci ne-am gândit la alte formule care să facă din această lege ineficientă una eficientă”.
Reprezentanții uniunilor de creatori au precizat că vor ca această dispută să înceteze și să se ajungă la un numitor comun.
Cei care nu sunt de acord cu acest proiect de lege susțin, printre altele, că timbrul literar este o măsură în afara economiei de piață, care nu contribuie la piață decât într-o mică măsură, nu sprijină și nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze.
„România se confruntă de câțiva ani cu un declin al pieței de carte și muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situație care și în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în prețul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potențiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condițiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, mai susțin reprezentanții FER, APOSR și UPFR.
Și editurile contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecință „creșterea fără precedent a nivelului de taxare” și aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice.
Reprezentanții uniunilor de creatori au precizat la conferința de presă de luni că nu va mai fi vorba despre un timbru fizic.
Proiectul de lege prevede că, „în vederea susținerii și dezvoltării culturii naționale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării și conservării moștenirii culturale, dezvoltării creativității contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaților, care este în acest caz for decizional.
(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini de la conferința de presă)