Prima pagină » Magazin » Mărturisirile emoționante ale Elenei Cârstea, operată pe creier: „A trebuit să îmi fac testamentul”

Mărturisirile emoționante ale Elenei Cârstea, operată pe creier: „A trebuit să îmi fac testamentul”

Mărturisirile emoționante ale Elenei Cârstea, operată pe creier:
Invitată la o emisiune de televiziune din România, cântăreața Elena Cârstea a povestit emoționată despre momentele dificile pe care le-a trăit în SUA după ce s-a îmbolnăvit și a fost operată pe creier.

Invitată la o emisiune de televiziune din România, cântăreața Elena Cârstea a povestit emoționată despre momentele dificile pe care le-a trăit în SUA după ce s-a îmbolnăvit și a fost operată pe creier.

Artista în vârstă de 50 de ani a mărturisit că intervenția chirurgicală la care a fost supusă a fost una riscantă, astfel că ea și familia sa au fost nevoiți să ia în calcul chiar și variantele cele mai nefericite.

„A trebui să îmi fac testamentul. A fost foarte greu. Eram foarte obosită.”, a povestit Elena. „I-am spus lui Glen (soțul ei, n. red) să nu mă țină conectată la aparate, nu vreau să ajung o legumă. Nu avea rost să îl chinui și pe el și pe copii.”, a mai spus ea.

Cu toate acestea, operația a fost un succes, iar acum Elena Cârstea se simte bine. „Operația a fost ok. Medicii au remediat, până când nu sare cip-ul sunt ok. (…) Merg periodic la control. Eu am avut noroc, puteam din cauza căldurii să cad”, a explicat cântăreața, adăugând însă că mai are o problemă de sănătate de mai mulți ani.

„Eu am o problemă cu un ochi, din cauza tiroidei, un mușchi este apăsat și este puțin scos în afară.”

În ciuda tuturor acestor lucruri, artista a arătat că încearcă să rămână puternică și să se bucure de familie și de carieră: „Eu sunt un om normal, am un metru și 56 de centimetri, nu sunt o frumusețe. A trebui să muncesc foarte mult ca să îmi merit locul de artist. Îmi cresc fetele cu decență, le iubesc de nu mai pot”.

Artista a mărturisit că în timpul șederii în SUA s-a gândit și la colegii ei de breaslă, munii decedați. „Am fost extrem de tristă de fiecare dată când am auzit de rău de colegii mei. Unii au murit, e foarte greu. E o tragedie. Regret profund. Ma gândeam la Doina Spătaru, mama Mălinei Olinescu, nu am cuvinte”.