„În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40 – 50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienți a căror vârstă depășește 55 de ani, dar unul din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbații sunt mai expuși, statisticile arătând că prevalența bolii este de 1,5 bărbați la o femeie”, a mai spus Mureșanu, în cadrul celei de-a treia ediții a Cursului Internațional de boală Parkinson și tulburări ale comportamentului motor, care are loc în perioada 2 – 4 aprilie în Poiana Brașov și la care participă specialiști din 11 țări.
La nivel mondial, sunt aproximativ șase milioane de persoane cu boala Parkinson și este posibil ca acest număr să fie mai mare, având în vedere cazurile încă nediagnosticate. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecțiune. În Europa se estimează că sunt în prezent peste 1,2 milioane de pacienți cu boala Parkinson, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, a mai spus Mureșanu.
În România, potrivit ultimelor date, sunt tratați peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson, dar există un număr mai mare de bolnavi care încă nu au fost diagnosticați.
În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson și peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare și dezvoltare. De altfel, boala Parkinson reprezintă unul dintre subiectele dezbătute tot mai des la marile congrese mondiale de neurologie, a mai spus președintele Societății Naționale de Neurologie.
„Este important să menționăm aportul neurologiei românești la aceste manifestări, dovedind în acest fel că avem oameni valoroși, recunoscuți pe plan internațional”, a conchis Mureșanu.
Evenimentul din Poiana Brașov este organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) în colaborare cu Societatea de Neurologie din România și reunește 200 de medici neurologi din România și alte 10 țări, printre care Franța, SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Spania și Italia. În cadrul acestei întâlniri, vor fi prezentate câteva dintre proiectele realizate de către Societatea Română de Neurologie.
Cel mai important dintre acestea este REPARK (Registrul Național de boală Parkinson), care își propune să genereze primul program de evaluare a incidenței și prevalenței bolii Parkinson în România.
În continuarea Cursului Internațional de boală Parkinson și tulburări ale comportamentului motor, se va desfășura un alt eveniment educațional, pe tema „Progresele abordării multidisciplinare în boala Parkinson avansată”, în perioada 5 – 6 aprilie, tot la Poiana Brașov. Evenimentul își propune să aducă în atenția celor peste 200 de medici neurologi prezenți experiențele centrelor de expertiză în diagnosticul și tratamentul bolii Parkinson avansate. În România există 10 astfel de centre, în București, Târgu Mureș, Cluj, Iași, Timișoara și Oradea.
Potrivit datelor prezentate la curs, boala Parkinson s-a dovedit a fi mult mai frecventă în rândul sudorilor, medicilor, stomatologilor, profesorilor, avocaților, oamenilor de știință și preoților, iar programatorii au o vârstă mai mică în momentul diagnosticului.
Oamenii implicați în procesul de fabricație și de transport prezintă un risc mai mic de a dezvolta maladia. Boala Parkinson este mai frecventă în mediul rural. Agricultorii sunt mai predispuși la această boală decât vânătorii și silvicultorii.
Totodată, persoanele cu părul negru s-au dovedit a fi cel mai puțin predispuse la boala Parkinson, persoanele cu părul castaniu au cu 40 la sută mai multe șanse de a o dezvolta, cele cu părul blond – cu 60 la sută, iar roșcații – șanse aproape duble. Această asociere poate părea ciudată, însă generarea culorii părului și declanșarea bolii au o buclă comună de biochimie. Dopamina, necesară pentru ameliorarea bolii Parkinson, rezultă din transformarea L-tirozinei în L-dopa. Totodată, melanina, pigmentul care determină culoarea părului, derivă tot din convertirea L-tirozinei în L-dopa .
Există mai mulți bărbați decât femei cu boală Parkinson, însă raportul bărbați/femei diferă foarte mult în funcțe de țară. Astfel, există un contrast puternic între prevalența crescută masculină din Nigeria și predominanța feminină din Japonia.
Etiopia are cea mai mică prevalență a bolii Parkinson înregistrată în lume (7 la 100.000). Țara cu cea mai mare prevalență din lume este Albania (800 la 100.000). În această țară, mai multe afecțiuni neurologice au fost raportate cu o incidență mai mare. Următoarea cea mai mare prevalență a bolii Parkinson din lume este într-o zonă cu plante feromanganice din vecinătatea Brescia, Italia (407 persoane la 100.000 de locuitori).
În 1875, Henri Huchard a detaliat primul caz de boală Parkinson juvenilă. El a descris la un copil de 3 ani toate caracteristicile clinice ale bolii Parkinson. De atunci, cazul de boală Parkinson cu vârsta cea mai mică a fost cel al unei fete de 10 ani din Oklahoma, care a prezentat primele simptome la numai 2 ani. Cu toate acestea, dezvoltarea maladiei la persoanele sub vârsta de 30 de ani este neobișnuită. Boala Parkinson apare de obicei în jur de 50 – 60 de ani, iar incidența sa crește cu avansarea în vârstă.