Omul de știință Stephen Hawking mărturisește, în numărul curent al Sunday Times, că la un moment dat, când era foarte bolnav, medicii i-au oferit soției sale opțiunea de a opri aparatele care îl țineau în viață.
Stephen Hawking vorbește despre aceste aspecte ale vieții sale în serialul „Stephen Hawking’s Universe”, realizat și difuzat de Channel 4. Momentul crucial din viața omului de știință s-a petrecut în 1985, când scria „O scurtă istorie a timpului”, carte care l-a făcut celebru. În acea perioadă a suferit de o infecție care s-a transformat în pneumonie.
„A fost o situație foarte gravă și doctorii au ales să mă bage în comă indusă și să mă țină în viață cu ajutorul aparatelor. Ei au crezut că nu mai am nicio șansă, așadar i-au oferit soției mele Jane (prima soție a omului de știință – n.r.) opțiunea de a opri aparatele”, a declarat Hawking, în vârstă de 71 de ani, în cadrul emisiunii care îi este dedicată. Jane Wilde a refuzat să facă acest lucru.
Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de științe americane.
Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise „din ce în ce mai neîndemânatic” și cădea „de multe ori aparent fără niciun motiv”.
După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută și sub denumirea de maladia Lou Gehrig.
„Urma probabil să mor în decurs de câțiva ani. A fost un adevărat șoc”, își amintește Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani.
Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 și 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy și Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorțat în octombrie 2006.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării, denumite neuroni motori, care comandă mușchii voluntari și fac posibilă mișcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se știe că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moștenită a acesteia.
Astrofizicianul britanic a publicat lucrări științifice despre expansiunea Universului, găurile negre și teoria relativității. În cel mai recent volum al său, intitulat „The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.