Pianista Mihaela Ursuleasa, care a fost găsită decedată, joia trecută, în apartamentul său din Viena, va fi înmormântată vineri, 10 august, de la ora 9:30, la cimitirul Bellu din București, potrivit unui anunț postat pe site-ul oficial al artistei.
O ceremonie în memoria pianistei Mihaela Ursuleasa va fi organizată și la Viena, marți, de la ora 15.00, la Biserica ortodoxă „Învierea Domnului și Sf. Apostol Andrei” (Simmeringer Hauptstr. 161, 1110 Viena).
Ulterior, trupul neînsuflețit al artistei va fi adus în România, pentru înmormântare.
Sicriul cu trupul neînsuflețit al pianistei va fi depus la Ateneul Român din București, joi, între orele 10.00 și 20.00, unde cei care au cunoscut-o și apreciat-o pe Mihaela Ursuleasa îi pot aduce un ultim omagiu.
Înmormântarea va avea loc vineri, de la ora 9.30, la cimitirul Bellu din București.
Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena joi, de impresara sa, Andreea Butucariu. Ursuleasa, care avea 33 de ani, se stabilise la Viena de foarte mulți ani, unde locuia cu mama ei și fetița sa de șapte ani.
Potrivit wien.orf.at, poliția austriacă indică drept cauză probabilă a morții pianistei o „hemoragie cerebrală” sau o „căzătură fatală”. Totodată, a fost indicată drept cauză a morții o rupere a unui anevrism cerebral, în presa germană citată de AFP.
Totodată, pe site-ul oficial al artistei (www.ursuleasa.com), se spune: „Pianista Mihaela Ursuleasa a fost găsită moartă în apartamentul ei din Viena, orașul ei adoptiv, în dimineața zilei de 2 august 2012. Medicul legist a declarat că decesul a fost cauzat de o comoție cerebrală. Avea doar 33 de ani (un număr magic)”.
Primul-ministru Victor Ponta a anunțat sâmbătă, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că Guvernul va oferi sprijinul necesar pentru acoperirea cheltuielilor necesare funeraliilor pianistei Mihaela Ursuleasa.
Pe de altă parte, MAE a precizat, vineri, la solicitarea MEDIAFAX, că pianista Mihaela Ursuleasa era cetățean austriac. „Ambasada României la Viena a luat legătura cu autoritățile austriece competente, care au confirmat decesul. Menționăm că Ambasada României la Viena nu a fost notificată de către autoritățile austriece deoarece doamna Ursuleasa era cetățean austriac”, se arată în precizarea MAE.
Născută pe 27 septembrie 1978, Mihaela Ursuleasa a avut șansa, la vârsta de 13 ani, să fie ascultată de celebrul dirijor Claudio Abbado, care i-a oferit posibilitatea de a-și construi întreaga pregătire muzicală printr-o bursă de studii la Viena, la clasa profesorului Heinz Medjimorec. Momentul decisiv al carierei sale a fost câștigarea marelui premiu la una dintre cele mai importante competiții internaționale, „Clara Haskil”, din Elveția – în 1999. Au urmat apariții sub bagheta lui Claudio Abbado la Viena, la Festivalul de la Sankt Petersburg și München, recitaluri la Roma, Frankfurt, Davos, Festivalul Schleswig-Holstein.
Mihaela Ursuleasa a concertat regulat alături de Filarmonicile din Hamburg, Köln, Bamberg, Rotterdam, Dresda și orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zürich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varșovia, Berlin. A avut apariții încununate de succes la Carnegie Hall, Royal Symphony Hall.
Printre dirijorii cu care a colaborat se numără maeștri de seamă ai baghetei, ca Wolfgang Sawallisch, Paavo Järvi, Gerd Albrecht, Kurt Sanderling, Sir Neville Marriner și Dennis Russel Davies.
De un real succes s-au bucurat recitalurile ei din China, Japonia (cel de la Tokyo fiind inclus în ciclul „Pianiști ai anului 2001”) sau debutul londonez, în martie 2002, în Seria Internațională de Recitaluri Harrods, la complexul South Bank. Ecourile excelente ale recitalului de debut în Canada (august 2005) i-au adus artistei noi invitații pentru anul 2006 – recitaluri și concert cu Orchestra Simfonică din Montreal.
Parteneră rafinată în muzica de cameră, Mihaela Ursuleasa a apărut adesea la cele mai prestigioase festivaluri europene, îndeosebi alături de violonista Patricia Kopacinskaia.
Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, „Piano & Forte” (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), și în 2011, „Romanian Rhapsody” („Rapsodia Română nr. 1” a lui George Enescu, „Suita pentru pian” a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare românești de Béla Bartók și trei piese de Franz Schubert).