Ministerul Culturii nu renunță la „Cumințenia Pământului”, dar nu crede că valorează 20 milioane euro

Bogdan Stanoevici a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că, în presă, s-a vehiculat ideea că Ministerul Culturii ar fi propus pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, suma de 1 milion de euro, această informație fiind eronată. „Niciodată, Ministerul Culturii nu a propus 1 milion de euro. Nu am să dau cifre pentru că procedura nu este încă închisă”, a spus Stanoevici.

Întrebat dacă suma propusă de Ministerul Culturii este de 3 milioane de euro, așa cum a declarat pentru MEDIAFAX, pe 14 octombrie, Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR și Comunicare al casei de licitații Artmark, Bogdan Stanoevici a declarat că această cifră nu este adevărată.

„O altă informație falsă este că această operă a lui Brâncuși a fost estimată la 20 de milioane de euro, ceea ce nu este deloc adevărat”, a mai spus Bogdan Stanoevici, precizând că s-au făcut trei estimări de către experți diferiți și s-a ajuns la o medie de 4 milioane de euro la care să se poată scoate la licitație sculptura.

Totodată, Bogdan Stanoevici a menționat că interesul major în această tranzacție nu îl au deloc descendenții familiei care deține sculptura, ci îl are casa de licitații Artmark, cea care se ocupă de intermedierea vânzării. În sprijinul acestei afirmații, Bogdan Stanoevici a precizat că Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „a încercat să forțeze mâna Guvernului cu acea estimare la 20 de milioane” de euro, astfel încât Artmark să încaseze un procent mai mare. Totodată, potrivit lui Stanoevici, acesta ar fi încercat să îi convingă pe proprietarii sculpturii „Cumințenia Pământului” că suma de 20 de milioane de euro este cea corectă.

Potrivit lui Bogdan Stanoevici, în negocierile pe care Ministerul Culturii le-a avut cu moștenitorii, instituția a propus o sumă „peste estimare”. „Noi suntem în această negociere și facem tot ce putem ca să salvăm tot ce se poate salva, pentru că știm cu toții că, până acum, foarte multe lucruri au plecat cine știe pe ce căi”.

Totodată, Bogdan Stanoevici a amintit de declarația premierului Victor Ponta, făcută în urmă cu an, care spunea că nu trebuie ca opera „Cumințenia Pământului” să părăsească România.

Întrebat de ce nu s-a rezolvat nimic în toată această perioadă, Stanoevici a spus: „În primul rând, e vorba de niște proceduri. Procedurile, din păcate, la noi sunt extrem de complicate, durează foarte mult și sunt foarte complicate. (…) Vom face tot ce se poate pentru a nu permite unora sau altora să o scoată și să o ducă cine știe pe unde”, a mai spus Bogdan Stanoevici.

Mai mult decât atât, Stanoevici a precizat pentru MEDIAFAX că negocierile încă nu s-au terminat. „O negociere începe în urma unui memorandum care este aprobat în Guvern. Ca o negociere să se termine asta presupune un alt memorandum semnat de Guvern, prin care se stabilește că negocierea s-a încheiat. Or, acest memorandum nu că n-a ajuns la Guvern, dar încă n-a fost conceput, pentru că nu este cazul. Încă sunt discuții și, în continuare, domnul Bâldea și cu domnul Grabowski (avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”) fac presiuni către descendneții familiei să rămână fixați pe acea estimare de 20 de milioane, care este absurdă”, a mai spus Bogdan Stanoevici, precizând că Guvernul va găsi o soluție rezonabilă să poată rezolva această situație.

Reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, avocatul Bogdan Grabowski, a declarat, pe 14 octombrie, pentru MEDIAFAX că ofertele făcute de Guvernul României sunt „în bătaie de joc” și că, „mai mult ca sigur, următorul proprietar al statuii nu va fi statul român”.

„Negocierile este posibil să se fi terminat. Totul depinde de Guvernul României și de primul ministru, dacă încearcă să facă o ofertă serioasă. Toate ofertele avansate sunt în bătaie de joc și au ca scop să facă afaceri pe seama cetățenilor români”, a declarat, pe 14 octombrie, pentru MEDIAFAX avocatul Bogdan Grabowski.

„Dreptul de preemțiune deținut de Guvernul României, care a expirat pe 4 octombrie 2014, se exercită în limitele stabilite de proprietari. Cererea de ofertă este făcută pentru 20 de milioane de euro și statul român trebuie să spună dacă exercită dreptul de preemțiune. Dacă da, îl exercită la această sumă. Dacă nu acceptă suma, trebuie să propună una foarte apropiată de aceasta. Dacă propune 1 sau 2 milioane de euro, nu avem ce discuta”, a mai spus, la momentul respectiv, Grabowski.

„Nu trebuie să uităm că este vorba despre Brâncuși. Dacă statul român consideră că valoarea lui Brâncuși este de 1 sau 2 milioane de euro, atunci își taie craca de sub picioare. Și mai spun că-i interesează valorile naționale”, a mai declarat reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cumințenia Pământului”.

Referitor la existența unor posibili cumpărători privați, Grabowski a declarat pentru MEDIAFAX că acestea sunt „în stand-by”, din cauza faptului că statul român nu este hotărât. „Faptul că doamnele proprietare (Paula Ionescu și Alina Șerbănescu, n.r.) au mai discutat cu reprezentanții statului român, deși dreptul de preemțiune a expirat, a fost o formă de bunăvoință din partea lor, ca să nu spună cineva că pun piedici unei eventuale cumpărări a operei”, a explicat avocatul.

În luna septembrie 2014, sculptura „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care – potrivit unor informații din acea perioadă – este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeași lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”.

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziție privată dedicată marilor artiști români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din București al Artmark. La această expoziție privată au participat „importanți colecționari internaționali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit Artmark.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecția Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuși „Cumințenia Pământului”, după ce a constatat prescripția răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentință. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

„Singura operă a lui Constantin Brâncuși rămasă în România, «Cumințenia Pământului», a fost retrocedată, deși la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această țară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, niște judecători sau un judecător a dat o hotărâre greșită, or eu i-am cerut ministrului Justiției să sesizeze CSM și CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greșit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul și acționarul majoritar al casei de licitații Artmark, „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L. R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.