Mituri și legende despre Casa Poporului. Ce au vrut, de fapt, să construiască arhitecții lui Nicolae Ceaușescu

„Un palat al megalomanului, dar, de asemenea, o capodoperă a românilor”, așa cum spunea Catherine Lalumiere, Casa Poporului a fost modalitatea lui Ceaușescu de a arăta că este „cel mai tare conducător din blocul socialist” și de asemenea, modalitatea de a a-și construi un spațiu pentru a se refugia în caz de situații extreme. Poveștile despre fabuloasa construcție sunt însoțite de mituri și legende despre spirite și sacrificii.   

Obsedat de cultul personalității, de grandoare și de aprecieri, Nicolae Ceaușescu le-a cerut arhitecților să realizeze cel mai performant buncăr atomic care să poată rezista unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, la două bombe atomice lansate succesiv și la atacuri repetate cu rachete.

În anul 1984, Ceauşescu a îngropat, sub scara principală de la Intrarea „13 Septembrie“, un cilindru de oţel care prezenta date referitoare la lucrarea începută. „Las vouă această Casă…“, a fost formula utilizată de dictator când a făcut referire la Casa Poporului.

Ce au vrut, de fapt, să construiască arhitecții lui Nicolae Ceaușescu în locul Palatului Parlamentului

Nicolae Ceaușescu ar fi cerut 8 tuneluri secrete în buncărul său atomic, pentru a putea fugi în caz de situații ectreme. Adăpostul antiatomic a fost descris ca o incintă cu pereți  groşi de 1,5 metri acoperiţi cu o placă de eclatare, care nu poate fi penetrată de radiaţii, compusă din sala principală, cartierul general care trebuia să aibă legături telefonice cu toate unităţile militare din România şi mai multe apartamente de locuit, destinate conducerii statului, în caz de război.

„Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc şi pe pereţi, cu un sistem de hărţi ale României, în relief. Pentru ventilaţie s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereţi. Existau 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, spunea Nicolae Kovacs, absolvent al secţiei de construcţii speciale din Academia Militară.

Mituri și legende despre Casa Poporului. De la fantome care bântuie coridoarele, până la covorul coborât prin tavan

Potrivit legendelor urbane stârnite de angajații care asigurau paza clădirii pe timp de noapte în urmă cu mai bine de 10 ani, clădirea ar fi fost bântuită de fantome care apăreau noaptea pe coridoare, rupeau sigilii, fluierau, sau activau sistemele de securitate.

Subiectul legendelor urbane este și covorul imnes din sala Unirii, despre care unii spuneau că a fost realizat dintr-o singură piesă și așezat cu macaraua prin tavan. Alții spun că pentru poziționarea covorului s-a dărâmat un perete exterior.

Tavanul din sala Unirii, face și el subiect de discuție în ceea ce privește legendele urbane. Se spune că potrivit dorințelor lui Ceaușescu tavanul ar fi trebuit să se deschidă pentru ca elicopterul presidential să poată ateriza direct în sală.

Există zvonuri că Ceaușescu ar fi cerut și construirea unei linii de metrou între Casa Poporului și aeroport, pentru a fi evecuat cu rapiditate în cazul unor situații extreme.

Casa Poporului, a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume

Lăsând la o parte zvonurile și legendele născocite de-a lungul anilor, Palatul Parlamentului  este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă și grea clădire administrativă din lume, potrivit World Records Academy

Începând cu anul 1994 Casa Poporului găzduiește Camera Deputaților, după ce sediul inițial al instituției a fost donat către BOR, iar începând cu anul 2004 Clădirea găzduiește și Senatul.

Clădirea măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane.

Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în cea mai mare parte o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.