„Cea mai mare problemă pentru Everest este deșeul fiziologic”, a declarat Ang Tshering, pentru AP, citat de foxnews.com. „Sute de oameni stau acolo săptămâni în șir și își fac nevoile în aer liber”.
E imposibil de aproximat câte deșeuri sunt pe Everest, dar acestea devin vizibile la topirea zăpezii. În Camp 2, la două niveluri mai sus de Tabăra de Bază, șerpașii care lucrează cu guvernul pentru a face curțenie estimează că peste 8 tone de excremente umane au fost lăsate în urmă de alpiniști, doar în acest sezon de cățărare.
Condițiile de topire din Camp 2 generează un miros insuportabil pentru alpiniști și rahatul uman va continua să contamineze sursele de apă din zonă, fiind un pericol pentru sănătate, a avertizat Tshering.
„În timpul expediției noastre în Tabăra 2, 8 din cei 10 șerpași au avut probleme la stomac, din cauza apei contaminate”, a spus John All, un profesor de știință a mediului, la Western Washington University, care a vizitat Everest în timpul unei expediții de cercetare.
Ang Dorjee, care conduce EPCC (Everest Pollution Control Committee), a cerut guvernului nepalez să aplice noi reguli în zonă. „Problema e că nu există reguli privind aruncarea excrementelor. Unii alpiniști folosesc pungi biodegradabile, care au enzime și descompun rahatul, dar cei mai mulți nu fac asta”, a spus Dorjee.
În loc să folosească toaletele improvizate, mulți cățărători preferă să sape o groapă în zăpadă și excrementele lor cad în crevasele înguste. Temperaturile ridicate duc la topirea zăpezii și mirosurile devin greu de îndurat.
Oamenii care stau în Tabăra de Bază folosesc zăpada topită pe post de apă de băut – și excrementele umane reprezintă un risc uriaș pentru sănătatea lor.
Tshering și alți oameni ai muntelui spun că guvernul din Nepal ar trebui să-i oblige pe turiști să folosească pungi biodegradabile pentru excremente. Pungile sunt scumpe și au fost importate din SUA.