NOAPTEA MUZEELOR 2015: Peste 25.000 de oameni au vizitat Cimitirul Bellu din Capitală

Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureștenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câțiva metri în fața instituțiilor muzeale. Ediția din 2015 a Nopții Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din țară, membre sau încă neafiliate organizației. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituțiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil și inedit a avut scopul de a atrage atenția publicului și autorităților asupra situației dramatice în care se află muzeele României.

Totodată, protestul este o consecință a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii unde funcționează muzee de tot felul și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de instituții au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoș Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferință de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din București.

Pentru o seară, Capitala a avut și un „cimitir vesel”. Astfel, în Cimitirul Bellu a fost pus în scenă concertul „Dolce Vita”, artiști ai Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian” încântându-i pe bucureșteni cu interpretări live ale celor mai frumoase momente din spectacole celebre de operetă și musical. Totodată, după spectacol, vizitatorilor le-a fost propusă o „Întâlnire cu Joe Black”, film a cărui proiecție a început la ora 22.30.

Astfel, Irina Baianț, Florin Budnaru, Ernest Fazekas, Adrian Nour și Cătălin Petrescu, acompaniați de Orchestra și Corul Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, au interpretat arii din spectacolele de operetă „Contesa Maritza”, „Silvia” și „Prințesa Circului”, de Emmerich Kalman, „Secretul lui Marco Polo”, de Francis Lopez, „Liliacul”, de Johan Strauss-fiul, precum și melodii din musicalurile „Mizerabilii”, de Claude Michel Schonberg, „Jesus Christ Superstar”, de Steve Balsamo, „Notre Dame”, de Riccardo Cocciante, „Apocalipsa iubirii”, de Ernest Fazekas, dar și din cea mai recentă premieră a Teatrului de Operetă, celebrul musical „Fantoma de la Operă”, de Andrew Lloyd Webber.

În număr neașteptat de mare, bucureștenii au venit să vadă mormintele unor personalități precum Mihai Eminescu, I. L.Caragiale, Liviu Rebreanu, George Coșbuc și Vladimir Ghika și au realizat fotografii cu plăcile comemorative. „E bine că au pus povestea”, a spus o doamnă, care s-a oprit să citească detalii despre familia Poroineanu.

Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest față de situația dramatică în care se află instituțiile muzeale s-au numărat tablourile „Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, și „Panseluțe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie și bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Național „George Enescu”, și Troița din Burluși, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediție, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare și longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanți. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).