NOAPTEA MUZEELOR – GALERIE FOTO. Zeci de mii de oameni au vizitat expozițiile din Capitală

Deși ziua de sâmbătă nu dădea multe șanse de reușită ediției din acest an a programului Noaptea Muzeelor, din cauza ploii puternice și frigului care cuprinseseră Capitala, bucureștenii au avut noroc, cerul luminându-se înspre seară, parcă pentru a le da ocazia să umple străzile orașului într-un du-te – vino între cele 27 de muzee și instituții de cultură care și-au deschis porțile gratuit pentru public pentru o noapte.

În mod previzibil, Antipa a părut să fie vedeta Nopții Muzeelor în București, mii de oameni formând cozi de peste o sută de metri pentru a vizita gratuit exponatele acestuia, în timp ce la alte instituții muzeale, ca Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), se intra fără a se aștepta mult.

Câteva mii de persoane au format o coadă imensă din fața Muzeului Antipa înspre șoseaua Kiseleff și până în strada Monetăriei, încă de la ora 19.00, sperând să reușească să vadă gratuit în această noapte exponatele instituției care, în septembrie 2011, s-a redeschis pentru public într-o nouă structură, după aproape trei ani de modernizări. Dar, pe lângă interesul foarte mare al părinților și copiilor, cozile imense de la Antipa au avut și o altă explicație – spre deosebire de alte muzee, aici accesul s-a făcut în grupuri mici de oameni, astfel încât traficul din muzeu să nu fie foarte aglomerat; un astfel de tur al unui grup putea să dureze până la o jumătate de oră.

După celebra reabilitare, Muzeul Antipa a atras în mod constant numeroși vizitatori, atât în ziua lansării, pe 17 septembrie 2011, cât și în fiecare weekend, totul culminând cu această Noapte a Muzeelor, pentru care muzeografii instituției s-au pregătit special. Astfel, un imens cap de Deinotherium, o reproducere a scheletului real aflat în interiorul muzeului, a fost amplasat, pe un postament, chiar la intrarea în instituție, pe scări, stârnind și mai mult interesul oamenilor, care s-au îmbulzit să-l vadă, spre disperarea jandarmilor care păreau că nu le mai fac față.

Muzeul Antipa a fost singurul care s-a pregătit în mod intens pentru Noaptea Muzeelor, programul acestuia debutând chiar de vineri, la ora 21.30, când 20 de copii s-au mutat pentru o noapte în instituția care găzduiește faimosul schelet de Deinotherium gigantissimum, lângă care micuții au spus povești, s-au jucat și au dormit. Iar capul uriaș de Deinotherium, amplasat în fața Antipa, a fost creat special pentru evenimentul de sâmbătă, fiind montat destul de târziu, în jurul orei 21.00.

Deși era prevăzut ca Muzeul Antipa să-și închidă porțile la miezul nopții, în jurul orei 00.30, coada din fața instituției continua să se întindă până spre Muzeul Țăranului Român, sute de oameni, inclusiv copii de 3-4 ani, așteptând să intre în instituție și nepărând dornici să plece la casele lor. Acest lucru i-a făcut pe reprezentanții muzeului să prelungească programul de vizitare până la ultimul doritor.

Până la ora 00.30, Antipa fusese vizitat de circa 17.000 de persoane, după cum au estimat, pentru MEDIAFAX, reprezentanții muzeului.

Peste drum de Antipa, la Muzeul Național de Geologie – în care vizitatorii puteau admira eșantioanele expuse în Sala „Flori de Mină”, două dintre sculpturile lui Adrian Ilfoveanu, dar și expoziția temporară „Dobrogea între pământ și mare, amprenta timpului și a omului”, organizată sub egida Ambasadei Franței -, o coadă de sute de persoane se formase încă de la ora 21.00, iar după miezul nopții încă mai erau câteva zeci de persoane care doreau să intre în instituție.

Spre deosebire de Muzeul Antipa și Muzeul de Geologie, la Muzeul Țăranului Român, unde de asemenea a putut fi vizitată gratuit expoziția „Dobrogea între pământ și mare, amprenta timpului și a omului” – realizată în paralel în cele trei muzee vecine din Piața Victoriei (Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Geologie) -, oamenii au putut intra mai ușor, fără a sta la coadă. Expoziția deschisă în Sala Foaier a Muzeului Național al Țăranului Român se articulează în jurul omului, a prezenței sale pe teritoriul Dobrogei – din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Arheologi și etnologi au recompus un spațiu în care își povestesc aventurile, între bucuria descoperirii și constrângerile științifice.

Alte puncte de atracție pe harta muzeelor bucureștene sâmbătă noapte au fost și Muzeul Național de Artă al României (MNAR), dar și Muzeul George Enescu, unde de asemenea s-au format cozi de câteva sute de persoane, care au așteptat timp îndelungat să ia parte la activitățile pregătite de cele două instituții.

La Muzeul Național „George Enescu” din București, Noaptea Muzeelor a inclus concerte de muzică universală și tradițional-românească în interpretări orchestrale, corale și de cameră, înspre ora 00.30 cozile din fața instituției mai numărând doar câteva zeci de persoane.

În schimb, la MNAR, după ora 00.00, încă mai așteptau la cozi câteva sute de persoane. Noaptea Muzeelor din acest an a stat la MNAR sub semnul detaliului semnificativ. Vizitatorii au avut ocazia să descopere că arta constă (și) în detalii – atât în galeriile muzeului (Galeria de Artă Europeană și Galeria Națională), cât și în curtea acestuia. Studenții Universității de Arte din București au reinterpretat pentru eveniment, în manieră proprie, detalii din lucrările aflate în galerii, copiii au fost invitați la traseele „Ochește detaliul”, iar vizitatorii au putut asista la un concert susținut de Luiza Zan, dar și la mini-recitaluri de muzică clasică.

Și peste drum de MNAR, la Biblioteca Centrală Universitară, câteva zeci de persoane încă așteaptau în jurul orei 00.00 să meargă în turul gratuit al instituției pregătit special pentru acest eveniment. La BCU, vizitatorii puteau opta pentru tururi ghidate sau pentru a vizita două dintre secțiunile sale, Corpul Fundație și Corpul Boema.

Câteva sute de metri mai departe, tot pe Calea Victoriei, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și-a întâmpinat vizitatorii, care intrau și ieșeau în număr foarte mare, cu exponatele din Tezaurul Istoric și Lapidarium, dar și cu numeroase recitaluri muzicale și de teatru și expoziții, printre care și cea cu „Cadourile familiei Ceaușescu”, organizată special pentru această noapte. În cadrul acestei expoziții, organizată sub sloganurile „De prin lume adunate și lui Ceaușescu date” și „Prietenii mei, dictatorii”, publicul putea admira statuete de fildeș, numeroase tablouri cu chipul fostului dictator, chei oferite de șefi de state, pumnale, figurine, dar și un exponat inedit care stârnea râsul vizitatorilor – Diploma de cetățean de onoare al „Lumii lui Walt Disney” (statul Florida), acordată lui Nicolae Ceaușescu în 21 aprilie 1973.

La MNIR, publicul a fost de asemenea întâmpinat de celebra și controversata statuie a lui Traian cu lupoaica, care era intens luminată și părea să se lupte pentru titlul de „cea mai fotografiată statuie din București”.

Până în jurul orei 23.00, MNIR fusese vizitat de circa 10.000 de persoane, după cum au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanții muzeului.

Un alt punct de mare interes este un obiectiv care s-a alăturat în premieră anul acesta Nopții Muzeelor – Foișorul de Foc, în care se află Muzeul Pompierilor. Încă de la ora 20.00, câteva sute de persoane stăteau la coadă pentru a vedea exponatele din celebrul turn și pentru a observa de sus panorama orașului. La intrarea în Foișorul de Foc, doi tineri pompieri îmbrăcați în costume de paradă îi întâmpinau pe vizitatori, în timp ce vizavi era parcată o mașină de pompieri care atrăgea la rândul său privirile curioșilor.

Atmosfera părea a fi mult mai relaxată la noul sediu al Bibliotecii Naționale a României (BNR), unde vizitatorii – în cea mai mare parte tineri – puteau admira World Press Photo, cea mai importantă expoziție internațională de fotojurnalism, care cuprinde peste 170 de lucrări premiate la competiția internațională World Press Photo. Expoziția face parte dintr-un turneu internațional, care include peste 100 expoziții, în 45 țări.

Tot tinerii păreau a domina și spațiile expoziționale de la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), o instituție la care accesul este mai dificil, având în vedere că se află într-o aripă a Palatului Parlamentului, iar accesul cu mașina în curtea acestuia nu este permis pentru publicul larg. Cu toate acestea, cei care s-au încumetat să meargă la MNAC au putut admira mai multe expoziții, printre care și una foarte inedită, „Tronicart 1300”, de Gheorghe Ilea, curator Mihai Pop, în care 56 de capote de Dacia 1300 i-au folosit artistului ca suport pentru operele sale. Astfel, capotele de Dacia sunt obiectele deopotrivă banale și semantic încărcate, ducând inevitabil cu gândul la realitățile sociale și politice ale României comuniste, pe care Gheorghe Ilea a intervenit cu pictură, desen și text.

Interesul brusc și imens al oamenilor pentru muzee a fost cu atât mai bizar în cazul unor instituții care pot fi vizitate gratuit tot timpul anului, ca Muzeul Național al Aviației Române și cimitirul Bellu.

Muzeul Aviației a fost luat cu asalt de oameni, în jurul orei 22.00, sute de persoane, în general tinerii sau părinți cu copii, intrând pe porțile instituției, înfruntând chiar și noroiul provocat de ploaia care tocmai căzuse. La singura instituție cu profil aeronautic din țară, oamenii au putut admira avioane civile și militare, stații de radiolocație, tehnică de artilerie antiaeriană și rachete sol-aer, machete, uniforme, decorații și documente de arhivă.

Foarte căutat a fost, sâmbătă seară, și cimitirul Bellu, care și-a pus „straiele de sărbătoare”: sute de vizitatori au început să se plimbe pe aleile luminate cu lumânări, pe trasee pregătite de administrația cimitirului, încă de la ora 19.00.

Cimitirul Bellu a fost și „locul de pelerinaj” al lui Sorin Oprescu, primarul general al Bucureștiului, care, după ora 19.00, a mers, alături de actorul George Ivașcu și de soția acestuia, Alice Barb, dar și de academicianul Răzvan Theodorescu, la mormântul dramaturgului I.L. Caragiale și la cel al arhitectului Ion Mincu, la acesta din urmă fiind sfințită și o troiță.

De altfel, tot programul de la cimitirul Bellu dedicat Nopții Muzeelor a fost organizat în jurul celor două personalități, anul acesta împlinindu-se 100 de ani de la decesul acestora. În acest sens, în capela mare a cimitirului a fost amenajată o expoziție comună care le-a fost dedicată, iar în mijlocul capelei a tronat un portret al lui Barbu Bellu, ministru al Cultelor în 1862 și ministru al Justiției în 1863, cel care a donat terenul unde a fost amenajat cimitirul.

În deschiderea manifestărilor de la Bellu, Răzvan Theodorescu a spus că Secția de Arhitectură, Arte și Audiovizual a Academiei Române – pe care acesta o conduce – a propus ca Ion Mincu să devină membru al Academiei postmortem.

„Cimitirul Bellu este acum ceea ce trebuie să fie, mai mult decât un muzeu, este un templu (…) neamul românesc stă pe umerii a trei uriași – poetul național Mihai Eminescu, istoricul național Nicolae Iorga și dramaturgul național I.L. Caragiale”, a spus Theodorescu, în momentul în care la mormântul lui Caragiale, care este înconjurat de mormintele celorlalte două personalități ale culturii române, a fost depusă o coroană de flori.

Totodată, Răzvam Theodorescu a spus că, fără spiritul lui Caragiale și cel al unui alt mare creator român, arhitectul Ion Mincu, poporul român n-ar fi așa cum este astăzi „nici pe dinăuntru, nici pe dinafară”.

La rândul său, Sorin Oprescu a spus că vede evenimentul organizat la cimitirul Bellu în amintirea lui Caragiale și a lui Mincu ca „o întâlnire prietenoasă și respectuoasă față de înaintași”.

Actualul primar a profitat de vizita la cimitirul Bellu pentru a strânge mâinile curioșilor adunați în jurul lui și pentru a discuta cu câțiva dintre aceștia, având în vedere că este în campanie electorală.

La ediția din acest an a Nopții Muzeelor s-au alăturat în premieră, în afară de Biblioteca Națională și Foișorul de Foc, și instituții precum Muzeul Minovici de Artă Veche Apuseană și Școala Centrală.

Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes care se află deja la a opta ediție și este sărbătorit de aproximativ 3.000 de muzee din Europa, dintre care circa 100 sunt din România. Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) este partener oficial al evenimentului la nivel internațional, coordonând desfășurarea Nopții Muzeelor în țară.

Muzee din peste 30 de orașe din țară (Aiud, Alba Iulia, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Bran, Brașov, Brăila, București, Caransebeș, Constanța, Ciucea, Cluj-Napoca, Craiova, Dej, Deva, Galați, Giurgiu, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Sf. Gheorghe, Sibiu, Sighișoara, Sinaia, Slatina, Slobozia, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tîrgu-Mureș și Turda) și-au așteptat vizitatorii sâmbătă în nocturnă.

Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor.