Prima pagină » Magazin » O expoziție cu trupuri umane de la Muzeul Antipa stârnește controverse înainte să fie vernisată

O expoziție cu trupuri umane de la Muzeul Antipa stârnește controverse înainte să fie vernisată

O expoziție cu trupuri umane de la Muzeul Antipa stârnește controverse înainte să fie vernisată
Expoziția "The Human Body", ce va fi vernisată la Muzeul Antipa și care a înregistrat un succes uriaș în țările unde a fost itinerată, stârnește controverse și în România, organizatorii fiind acuzați de lipsă de etică într-o scrisoare trimisă de un grup de asociații directorului instituției muzeale

Expoziția „The Human Body”, ce va fi vernisată la Muzeul Antipa și care a înregistrat un succes uriaș în țările unde a fost itinerată, stârnește controverse și în România, organizatorii fiind acuzați de lipsă de etică într-o scrisoare trimisă de un grup de asociații directorului instituției muzeale.

Într-o scrisoare deschisă adresată academicianului Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Capitală, și semnată de Larisa Iftime, președintele Asociației Provita Media, se invocă lipsa de etică a organizatorilor expoziției, dar și intenția unei „afaceri profitabile”, având în vedere prețurile biletelor, cuprinse între 32 de lei și 60 de lei/ persoană, respectiv 85 de lei și 135 de lei/ grup.

Semnatarii scrisorii citează o serie de articole apărute în presa internațională, în care este contestată corectitudinea informațiilor puse la dispoziția publicului de către curatorii expoziției. Astfel, atât The New York Times, cât și Daily Mail scriau în 2008, respectiv 2010, că trupurile umane expuse și conservate prin tehnica plastinației nu ar fi fost nerevendicate, ci că ar fi aparținut, de fapt, unor prizonieri chinezi executați.

În finalul scrisorii deschise, autorii cer directorului Muzeului Antipa să decidă „blocarea acestui spectacol macabru și degradant”.

Medicul David Nicholl, consultant al Birmingham City Hospital, a declarat pentru publicația britanică Daily Mail, în ianuarie 2010, că este „convins că trupurile umane – conservate prin plastinație – provin de la prizonieri chinezi executați sau de la victime ale torturilor”.

De asemenea, un articol publicat în 2008 în cotidianul The New York Times începe cu avertismentul „Fragmentele de trup uman pe care urmează să le vedeți ar putea proveni de la prizonieri chinezi care au fost torturați și executați”, făcându-se referire la un acord încheiat între Andrew M. Cuomo, procuror general al statului New York, și cei care promovau expoziția, care, în ciuda imensului succes la public, a stârnit și în Statele Unite numeroase critici, mai ales din partea comisiilor de etică medicală și a militanților pentru drepturile omului.

În contextul în care dilemele cu privire la originea exemplarelor expuse persistau, statul american s-a implicat la rândul său în această problemă. Cuomo a anunțat, astfel, că a încheiat o înțelegere cu Premier Exhibitions – cel mai mare organizator de expoziții itinerante -, prin care „se pune capăt practicii folosite de Premier de a folosi în expozițiile proprii trupuri ale căror origini nu sunt atestate prin documente oficiale”. Cuomo a declarat atunci că respectiva companie „a profitat din expunerea rămășițelor pământești ale unor indivizi care ar fi putut fi torturați și executați în China”.

Potrivit publicației americane, numărul fabricilor care produceau „mumii” pentru a fi expuse public a crescut din ce în ce mai mult în China.

Contactat de MEDIAFAX, academicianul Dumitru Murariu a subliniat că Muzeul Antipa „nu s-a ocupat de procurarea și conservarea exponatelor și nici de realizarea expoziției”, instituția pe care o conduce fiind „doar gazdă a uneia dintre cele mai mari expoziții itinerante ale lumii”.

„Am fost contactat de mai multe persoane care au vizitat expoziția în diferite locuri din lume și care m-au întrebat de ce nu mă străduiesc să o aduc și în România. Această expoziție este un prilej extraordinar pentru cei care vor să știe, să cunoască mai multe despre corpul uman”, a spus Dumitru Murariu pentru Mediafax.

În ceea privește lipsa de etică de care este acuzat muzeul, directorul acestuia a precizat că nu este vorba despre așa ceva, expoziția având un scop pur educativ. „Sunt oameni care vor să știe și oameni care nu vor, însă este bine ca fiecare să respecte opțiunea celuilalt”, a adăugat academicianul.

Acesta a respins și acuzațiile referitoare la intenția ca, prin găzduirea acestei expoziții, Muzeul Antipa să facă o „afacere profitabilă”.

„Muzeul Antipa a alocat acestei expoziții etajul I al clădirii, iar, în ceea ce privește tariful perceput de cei care o dețin, am considerat și am subliniat și noi că este prea mare pentru România. 50 de lei biletul de intrare este o sumă mare”, a mai spus Dumitru Murariu pentru MEDIAFAX. El a adăugat că instituției pe care o reprezintă îi va reveni un procent de 6% din suma care va fi încasată de proprietarii expoziției.

Academicianul consideră că proteste de tipul acestuia și al celui homofob petrecut în luna februarie, la Muzeul Național al Țăranului Român din București – când un grup de protestatari a întrerupt proiecția filmului „Copiii sunt bine-mersi”, în cadrul manifestării „Luna istoriei LGBT” (lesbiene, gay, bisexuali și transgender, n.r.) – nu au rost. În februarie, aceeași Asociație Provita s-a numărat printre organizațiile care au acuzat Muzeul Țăranului de „propagandă homosexuală”.

„Este o problemă de a ști și a nu ști, a cunoaște și a nu cunoaște. Unii vor să știe, să cunoască și aleg să viziteze expoziția. Alții nu sunt de acord. Însă și unii și ceilalți ar trebui să își respecte dorințele”, a spus directorul Muzeului Antipa.

Expoziția „The Human Body”, care include peste 200 de exponate – corpuri umane reale, care, prin disecțiile la nivelul organelor și țesuturilor oferă o perspectivă unică, tridimensională, fidelă, asupra corpului omenesc -, va fi vernisată pe 22 martie, la Muzeul Antipa din București și va fi deschisă publicului până pe 30 iunie, zilnic, de marți până duminică inclusiv, între orele 10.00 – 20.00.
Exponatele au fascinat deja peste 20 de milioane de vizitatori din întreaga lume, fiind prezentate în orașe precum: Londra, Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Budapesta, Dublin, Kiev, Lisabona, Madrid, Praga, Torino, Viena, Oostende.

Expoziția „The Human Body” își propune să schimbe modul în care vizitatorii percep corpul uman, oferind românilor, în premieră, o șansă unică de a-și privi organismul prin ochii unui chirurg și de a „experimenta” o incursiune vizuală în interiorul său. Nu în ultimul rând, scopul expunerii este și acela de a-i determina pe vizitatori să-și respecte și să-și îngrijească organismul, acordând atenție felului în care aleg să trăiască.

Potrivit organizatorilor, expoziția „The Human Body” își poartă vizitatorii într-o călătorie uluitoare prin nouă galerii ce prezintă componentele esențiale ale anatomiei umane. „De ce strănutăm? De ce sunt șoldurile femeii mai mari decât cele ale bărbatului? Unde se află cele mai mici oase în corpul nostru? Care sunt efectele fumatului pasiv asupra fertilității? Care mușchi sunt mai puternici, cei ai femeii sau ai bărbatului? Care este rolul placentei? Unde se găsește vertebra Atlas în corpul nostru? Dar tendonul lui Ahile? Ce este o scanare TC? De câte ori respirăm, în medie, pe minut? Colesterolul, bun sau rău?” – sunt doar câteva din întrebările la care vizitatorii vor afla un răspuns vizitând expoziția „The Human Body”.

Totodată, vizitatorii expoziției vor putea vedea efectele fumatului (vor avea ocazia să compare un plămân sănătos cu un plămân grav afectat de fumat), ale obezității și ale altor afecțiuni cauzate de neglijarea organismului.

Corpurile umane prezentate în cadrul expoziției „The Human Body” au fost donate, în conformitate cu legislația chineză, către Dalian Hoffen Bio-technique Laboratory. Potrivit organizatorilor expoziției, corpurile sunt nerevendicate, iar moartea a survenit din cauze naturale. Institutul cercetează și dezvoltă tehnica plastinației pentru conservarea corpurilor umane, furnizând exponate școlilor de medicină, dar și vizitatorilor muzeelor, în scop educațional.

Biletele pentru această expoziție au fost puse în vânzare și au prețuri cuprinse între 32 și 60 de lei/ persoană și, respectiv, 85 și 135 de lei/ grup. Totodată, grupurile de peste 10 copii vor avea acces la expoziție în baza unui tichet în valoare de 30 de lei/ persoană. Copiii cu vârste mai mici de 7 ani beneficiază de acces gratuit.

Adulții care achiziționează bilete în avans, până pe 21 martie, beneficiază de o reducere de 20% (ofertă valabilă numai pentru adulți). Oferta este diponibilă în număr limitat. Tichetele pot fi cumpărate online pe www.eventim.ro, sau prin rețeaua Eventim (magazinele Germanos, Vodafone, Orange, Domo, librăriile Humanitas, librăriile Cărturești).

Autor