O femeie din Buzău dezvăluie secretul longevității sale. Cum a ajuns tanti Angelica la 100 de ani
O buzoiancă a împlinit, sâmbătă, 100 de ani, femeia spunând că succesul longevității sale este că „nu a pus în gură strop de alcool”, dar și „mersul pe jos, care face piciorul frumos”, ea adăugând că a pierdut demult numărul nepoților și strănepoților, dar că știe că are doi stră-strănepoți.
Angelica Dragna, din satul buzoian Nișcov, comuna Vernești, a împlinit, sâmbătă, 100 de ani. Centenara a povestit că a ajuns la această vârstă, în condițiile în care soțul său s-a stins în urmă cu 30 de ani, întrucăt nu s-a abătut niciodată de la principiul său de a nu consuma niciodată alcool, indiferent de ocazie, chiar dacă toată viața a muncit din greu și a mâncat ce a apucat. Femeia a adăugat că mișcarea și munca au ajutat-o să trăiască 100 de ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Am dus-o cât am fost tânără și bine și rău și aș munci și acum, că am inimă de muncit, dar nu mai am putere. Sunt învățată de la părinți să fac treabă, dar nu mai pot la 100 de ani. Am muncit ani de zile cu cobilița în spate și, cu toate astea, am ajuns la 100 de ani. Am mâncat mai mult rău decât bine, pentru că trăiam cu zeamă de varză și mămăligă. Cred că am apucat vârsta asta pentru că nu am băut. Nu mi-a plăcut deloc băutura și poate de asta am ajuns la etatea asta. E bine că trăiesc, că am prins vremurile astea, dar sunt multe suferințe”, a declarat Angelica Dragnea.
Buzoianca a avut patru copii, însă doar trei mai trăiesc. Ea spune că a pierdut demult numărul nepoților și strănepoților, dar se mândrește că a ajuns să aibă doi stră-strănepoți.
„După război, la vreo trei ani, fost o secetă mare. Mi-am luat copiii și am plecat la un inginer la București, unde am fost servitoare câțiva ani fără să fiu plătită. Fiind cu trei copii după mine ne ținea omul cu casă și masă și nu mai putea să îmi dea și bani. Apoi, a venit bărbatul și m-a luat acasă. Mergeam pe jos de la Nișcov până la Buzău, vreo zece kilometri, cu cobilița în spate, vindeam fructe, iar cu banii câștigați luam carne și pește de la Buzău. Veneam apoi pe jos acasă, cu cobilița în spate, să aduc mâncare la copii. Vorba ceea: mersul pe jos, face piciorul frumos. Dar e și sănătos”, a mai spus centenara.
La 100 de ani, bătrâna este mâhnită doar că nu mai poate munci ca pe vremuri și că depinde de copiii ei. Femeia locuiește, de altfel, în casă cu una dintre fiice și cu ginerele ei care o ajută și o susțin la bătrânețe.
„Acum trăiesc mai bine că nu mă mai supără nimeni, copiii îmi aduc lemne, din pensia de 460 de lei îmi cumpăr ceea ce îmi trebuie și pot spune că este bine doar că nu mai am putere de muncă”, a mai declarat Angelica Dragna.
Sâmbătă, la împlinirea vârstei de 100 de ani, buzoiencei i-a călcat pragul primarul comunei Vernești, Daniel Năstase, care i-a oferit un tort, un buchet de flori galbene, dar și 500 de lei din partea Consiliului Local. Alături de alesul local s-au aflat și reprezentanți ai Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, care i-au adus femeii o scrisoare și o icoană din partea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și o a doua icoană din partea Înaltpreasfințitului Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.