O imagine surprinsă de roverul Curiosity pe Marte stârnește controverse. Ce s-a întâmplat după ce a fost publicată de NASA

O imagine publicată de NASA pe o rețea socială stârnește controverse în rândul internauților. Imaginea a fost surprinsă de roverul Curiosity în luna iulie a acestui an și înfățișează o formațiune stâncoasă.

Nu formațiunea stâncoasă e, însă, elementul care a aprins imaginația internauților, ci creatura care pare să stea în fața acesteia.

„Un crab uriaș pe Marte! E incredibil!”, au scris utilizatorii unui grup de pe Facebook al cărui slogan e „Ei nu ne vor spune niciodată adevărul despre Marte”.

Alți internauți l-au denumit „gardianul peșterii”.

Seth Shostak, astronom și director al Centrului SETI pentru Cercetare, a declarat pentru HuffingtonPost că vede imagini asemănătoare în fiecare săptămână. „Cei care mi le trimit sunt, în general, destul de încântați și susțin frecvent că în imagini apare CEVA ce nu te-ai aștepta să găsești pe suprafața Planetei Roșii. De obicei – cred ei – e vorba de vreun fel de animal, dar ocazional oamenii văd în acele imagini și obiecte mai ciudate, cum ar fi părți de automobile. Poate ei cred că pe Marte există mașini”, a scris Shostak.

Shostak a completat că e vorba, de fapt, despre pareidolia, un fenomen psihologic definit ca o iluzie sau o intepretare greșită, care constă în perceperea unor stimuli externi ca fiind semnificativi și interpretați drept obiecte familiare, cunoscute. De cele mai multe ori stimulii percepuți sunt vagi, aleatorii și obscuri, dar observatorul extern îi percepe ca fiind clari, distincți și preciși.

„E ca atunci când vezi iepuri în forma norilor. Departe de a fi un defect de observație, pareidolia e valoroasă când vine vorba de supraviețuire, când e nevoie să depistezi rapid prădători într-o junglă, de exemplu. Să vezi un crab pe o suprafață precum cea de pe Marte nu e nici mai surprinzător și nici mai semnificativ decât momentul în care vezi o față care face cu ochiul într-un emoticon format dintr-un punct, o virgulă și o paranteză”, a conchis Shostak.