O substanță descoperită din întâmplare distruge bacteriile

Siliconul negru, o substanță hidrofugă descoperită întâmplător în anii ’90 și considerată un material semiconductor promițător pentru panourile solare, distruge bacteriile cu ajutorul unor ace minuscule, afirmă cercetătorii australieni într-un studiu publicat în revista Nature Communications.

Suprafața siliconului negru este acoperită cu ace minuscule de 500 de nanometri, care străpung pereții celulari ai oricăror bacterii ce vin în contact cu acestea, informează dailymail.co.uk., care precizează că este prima oară când se descoperă că un material hidrofug are asemenea proprietăți.

Descoperirea acestui material a fost determinată de studierea unor specii de cicade, ale căror aripi distrugeau eficient bacteria Pseudomonas aeruginsoa, un agent patogen care infectează și organismul uman, putând chiar să devină rezistent la antibiotice.

Echipa de cercetare, condusă de Elena Ivanova, de la Universitatea tehnologică Swinburne din Melbourne, a descoperit că răspunsul nu se afla în substanțele biochimice de pe aripi, ci în „nanotijele” cu ajutorul cărora bacteriile erau tăiate în fragmente minuscule.

Oamenii de știință au examinat ulterior nanostructurile prezente pe aripile anterioare translucide ale unei specii de libelule din Australia, cu corp roșu, Diplacodas bipunctata.

Aripile libelulei, care au ace mai mici decât ale siliconului negru – cu o înălțime de 240 de nanometri – și materialul hidrofug au fost testate în laborator, unde s-a demonstrat că au proprietăți puternic antibacteriene.

Ambele suprafețe, netede la atingere, au distrus două tipuri de bacterii, precum și spori – învelișul protector care acoperă anumite tipuri de germeni aflați în stare latentă.

În timpul primelor trei ore, au fost distruse 450.000 de celule bacteriene pe centimetru pătrat, în fiecare minut.

Deși fabricarea siliconului negru este deocamdată costisitoare, există numeroase alte opțiuni pentru crearea unor suprafețe care să distrugă bacteriile, au afirmat oamenii de știință australieni.

„Nanomaterialele antibacteriene sintetice care dau dovadă de o eficiență similară (…) pot fi fabricate pe suprafețe mari”, au afirmat aceștia în studiu.