Obiceiuri și tradiții în Vinerea Mare transmise din străbuni

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se săvârșește nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Scoaterea Sfântului Epitaf simbolizează coborârea de pe Cruce a lui Hristos și pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cânta Prohodul și se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, aceasta fiind o procesiune de înmormântare.

Vinerea Mare este numită și Vinerea Seacă deoarece obiceiul era să se țină post negru, iar seara să se mănânce anafură după Denia Prohodului Domnului.

Un obicei de Vinerea Mare este vizitarea mormintelor, femeile aprinzând lumânări. În trecut, oamenii plecau de la slujbă cu lumânările aprinse, crezându-se că astfel erau anunțați și morții de venirea zilelor mari.  Ajunși acasă, oamenii ocoleau casa de trei ori, iar la intrare se închinau, făceau o cruce cu lumânarea spre cei patru pereți și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie.

În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acesta zi, ei vor fi sănătoși tot anul. Femeile nu umplu borș în acestă zi ca să nu se scalde Necuratul în el, nu coc pâine sau altceva ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului, nu cos ca să nu orbească, nu țes, nu torc, nu spală pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri și afumă casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori în zorii acestei zile, pentru ca gânganiile și dihaniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică, scrie crestinortodox.ro.