Olanda a reușit după 44 de ani să câștige din nou Eurovision. Votul publicului a dat peste cap ierarhia juriului – VIDEO

De altfel, reprezentantul Olandei a fost, potrivit caselor de pariuri, marele favorit în finala Eurovision 2019.

Aceasta este pentru prima dată din 1975 când Olanda câștigă concursul Eurovision. Totodată, este pentru a cincea oară când un reprezentant al Olandei câștigă popularul concurs muzical. Deși a câștigat concursul de cinci ori, Olanda a găzduit competiția în șase rânduri. În 1980 a ținut locul Israelului, după ce această țară a refuzat să organizeze competiția pentru al doilea an consecutiv.

Reprezentantul Olandei a obținut, în urma voturilor publicului și juriului de specialitate, 492 de puncte.

Podiumul a fost completat de reprezentanții Italiei, cu 465 de puncte, și Rusiei, cu 369 de puncte.

În finala de sâmbătă seară, a celei de-a 64-a ediții Eurovision, au concurat 26 de țări, dintre care 20 calificate în urma semifinalelor de marți și joi. Țările din grupul celor cinci mari plătitoare (big five) – Franța, Germania, Spania, Marea Britanie și Italia – au fost calificate direct în finală, alături de gazdă, anul acesta, Israel.

Finala de sâmbătă a fost deschisă de Malta (Michela Pace – „Chameleon”), fiind urmată de Albania (Jonida Maliqi – „Ktheju Tokës”), Cehia (L. Malawi – „Friend of a Friend”), Germania (S!sters – „Sister”), Rusia (Serghei Lazarev – „Scream”), Danemarca (Leonora – „Love Is Forever”), San Marino (Serhat – „Say Na Na Na”), Republica Macedonia de Nord (Tamara Todevska – „Proud”), Suedia (John Lundvik – „Too Late for Love”), Slovenia (Victor Crone – „Storm”), Cipru (Tamta – „Replay”), Olanda (Duncan Laurence – „Arcade”), Grecia (Katerine Duska – „Better Love”), Israel (Kobi Marimi – „Home”), Norvegia (KEiiNO – „Spirit in the Sky”), Marea Britanie (Michael Rice – „Bigger Than Us”), Islanda (Hatari – „Hatrið mun sigra”), Estonia (Victor Crone – „Storm”), Belarus (Zena – „Like It”), Azerbaidjan (Chingiz – „Truth”), Franța (Bilal Hassani – „Roi”), Italia (Mahmood – „Soldi”), Serbia (Nevena Božović – „Kruna”), Elveția (Luca Hänni – „She Got Me”), Australia (Kate Miller-Heidke – „Zero Gravity”) și Spania (Miki – „La Venda”).

Rezultatele au fost determinate de voturile unui juriu de experți internaționali (50%) și cele date de spectatorii din cele 41 de țări care au participat la concursul de anul acesta (50%).

În 2019, sub sloganul „Dare to dream”, concursul Eurovision a avut loc la Tel Aviv, în Israel, după ce precedenta ediție a competiției muzicale a fost câștigată de reprezentanta acestei țări, Netta Barzilai, cu piesa „Toy”.

Finala a fost, de altfel, deschisă de Netta Barzilai, iar parada steagurilor țărilor calificate a fost punctată cu minirecitaluri susținute de aceasta, Dana International, câștigătoarea Eurovision 1998, și de Ilanit, prima reprezentantă a Israelului în celebra competiție muzicală, în 1973.

Spectacolul a fost completat de recitaluri susținute de Netta, Dana International, Conchita Wurst (câștigătoarea Eurovision 2014), MÃ¥ns Zelmerlöw (câștigătorul Eurovision 2015), Gali Atari (câștigătoare Eurovision din partea Israelului, în 1979), precum și Verka Serduchka, un simbol al manifestării muzicale.

Dar marea vedetă a fost Madonna, care a susținut un recital în finala de sâmbătă, cu hitul ei din 1989 „Like A Prayer” și o piesă în premieră mondială, „Future”, interpretată alături de rapperul american Quavo. Noua piesă este un single de pe viitorul album al Madonnei, „Madame X”, care va fi lansat pe 14 iunie.

Finala a fost prezentată de Bar Refaeli, Erez Tal, Assi Azar și Lucy Ayoub.

Cântăreața Ester Peony, care a reprezentat România, cu piesa „On a Sunday”, la Eurovision 2019, nu s-a calificat în finala de sâmbătă. Aceasta a fost pentru a doua oară consecutiv când România nu s-a calificat în finala Eurovision. Reprezentanții României la Eurovision 2018, membrii trupei The Humans, au ratat și ei calificarea în finală. De la introducerea sistemului cu semifinale, în 2004, până în 2017 inclusiv, România s-a calificat în fiecare an în finală. O excepție a fost anul 2016, când România a fost descalificată din start pentru că Televiziunea Română avea datorii la European Broadcasting Union (EBU), organizatorul concursului internațional.

Eurovision 2019 a fost o ediție marcată de controverse.

Săptămâna trecută, autoritățile locale anunțau că activiștii care plănuiesc să întrerupă desfășurarea concursului Eurovision, în semn de protest față de organizarea competiției muzicale în Israel, unde drepturile palestinienilor nu sunt respectate, potrivit acestora, nu vor putea intra în această țară.

Organizatorii s-au temut că activiștii vor exploata evenimentul, care atrage anual sute de milioane de telespectatori, potrivit The Guardian.

În ianuarie, creatoarea de modă Vivienne Westwood, muzicianul Peter Gabriel și regizorul Mike Leigh se numărau printre cele peste 50 de personalități care au cerut ca ediția de anul acesta a concursului Eurovision să se desfășoare în altă țară. Motivul solicitării era acela că palestinienii „sunt privați de drepturi fundamentale”. „Nu putem ignora faptul că Israelul încalcă în mod sistematic drepturile fundamentale ale palestinienilor”, se arăta într-o scrisoare deschisă semnată, printre alții, și de trupa Wolf Alice și actrițele Maxine Peake și Miriam Margolyes.

Aceasta nu a fost prima dată când s-a cerut boicotarea ediției din Israel, iar artiști care concertează în această țară, precum Nick Cave, Radiohead și Lana Del Rey, au fost aspru criticați.

În septembrie 2018, tot prin intermediul unei scrisori deschise, peste 140 de personalități culturale au cerut boicotarea concursului. Printre semnatari s-au numărat scriitori, coregrafi, actori, muzicieni, precum autorul canadian Yann Martel, regizorul finlandez Aki Kaurismäki, trupa britanică Wolf Alice, regizorul englez Ken Loach, cântărețul britanic Brian Eno și Roger Waters, fostul membru Pink Floyd. Scrisoarea a fost inițiată de mișcarea Boycott, Divestment and Sanctions (BDS), care militează pentru completa boicotare a Israelului din cauza politicilor privind palestinienii.

La rândul lor, autoritățile israeliene spun că BDS este motivată de antisemitism.

În ceea ce privește deschiderea oficială care a avut loc pe 12 mai, mulți s-au temut că desfășurarea popularei competiții muzicale ar putea să fie întreruptă de o creștere a actelor violente dintre israelieni și palestinieni în Fâșia Gaza. Însă autoritățile palestiniene au anunțat că au încheiat pe 6 mai un armistițiu de încetare a focului cu oficialii israelieni, mediat de Egipt, pentru încetarea violențelor din Fâșia Gaza și din sudul Israelului.

Eurovision este o competiție muzicală internațională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociație a televiziunilor publice din Europa. Prima ediție a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveția. Difuzat fără întrerupere, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive și mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiștii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.

În România, concursul internațional a fost transmis în exclusivitate de Televiziunea Română, pe TVR 1, TVR HD și online, pe TVR+. Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecției Naționale și participă la competiția europeană din anul 1993.

Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi – Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Foto: Hepta