OMS: Europa, în pragul unei EPIDEMII de BOLI TROPICALE, pe fondul INVAZIEI de țânțari. Numărul cazurilor s-a DUBLAT. România, pe locul PATRU în topul european al infecțiilor cu West Nile.

Agenția de sănătate publică a UE (European Centre for Disease Prevention and Control) a raportat pentru 2018 peste 400 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în Europa, dublu față de 2017 când au fost înregistrate doar 200 de cazuri. Nu mai puțin de 22 de decese puse pe seama virusului exotic au fost raportate până la 16 august 2018, potrivit datelor centralizate de agenție.

Astfel, statele membre UE au semnalat 273 de cazuri, cele mai multe în Italia (123), urmată de Grecia (75), Ungaria (39). România s-a situate pe locul patru pe harta bolii, cu 31 de cazuri tratate în spitalele din țară și un deces. În cazul statelor non-UE de pe continent, Serbia a înregistrat 126 de cazuri de spitalizare cu West Nile, dintre care 11 decese – enorm dacă raportăm la numărul de locuitori.

Dincolo de cifrele oficiale – care nu pot fi extrem de impresionante dacă ne raportăm la cei peste 700 de milioane de locuitori ai Europei – s-ar putea desena un alt tablou al contaminării cu virusuri exotice, având în vedere faptul că o mare parte din populație confundă simptomele cu cele ale unei gripe banale sau ale unor probleme articulare „de sezon”. În cazul virusului West Nile, răspunsul imunitar poate bloca tabloul de simptome la nivelul celor de gripă, fără ca pacientul să dezvolte probleme neurologice grave. Însă dacă virusul ajunge la o răspândire fără precedent din cauza înmulțirii țânțarilor și suferă o mutație?

Faptul că Serbia a raportat mai multe cazuri ar putea fi rezultatul unei campanii de informare sau a unei atenții sporite acordate de medici analizelor specifice pentru boli tropicale.

Schimbările climatice aduc boli pentru care europenii nu sunt pregătiți

Cert este că Agenția Europeană de Mediu avertizează, în ultimii ani, asupra impactului modificărilor de climă asupra tabloului de sănătate publică al Uniunii.

„Principalele efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății sunt legate de evenimentele meteorologice extreme, de modificări în distribuția bolilor influențate de climă, precum și de modificări în condițiile de mediu și sociale… Răspândirea speciilor de căpușă, a țânțarului-tigru asiatic și a altor purtători de boli crește riscul de apariție a unor boli precum boala Lyme, encefalita transmisă de căpușe, febra West Nile, febra denga, Chikungunya și leishmanioza„, notează Agenția într-un raport din 2017.

Malaria, febra dengue și alte boli tropicale mortale s-ar putea răspândi în Marea Britanie în câteva decenii, pe fondul sevoluțiilor climatice care favorizează răspândirea țânțarilor și a altor insecte ce transmit aceste boli, avertizează și experții britanici.

Spre exemplu, Primăria Capitalei a anunțat că a dublat în 2018 numărul tratamentelor de combatere a țânțarilor, din cauza verii capricioase și a ploilor torențiale aproape zilnice.

„În anul 2018, Municipalitatea a prevăzut 12 tratamente de combatere a țânțarilor, un număr dublu de tratamente față de anii precedenți. Având în vedere solicitările adresate autorităților locale de către Ministerul Sănătății cu privire la intensificarea măsurilor de dezinsecție în vederea prevenirii răspândirii infecției cu virusul West Nile… Subliniem faptul că Primăria Municipiului București se află în permanentă legătură cu Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București cu privire la riscul apariției virusului West – Nile pe raza municipiului București.”, a transmis PMB într-un comunicat citat de Mediafax.

Dincolo de cazurile de contaminare cu West Nile, febra dengue și virusul chikungunya ar fi ajuns deja în mai multe părți din Europa, iar malaria s-a stabilit deja în Grecia. Țânțarul tigru asiatic este una dintre insectele care invadează Europa și s-a stabilit deja că a transmis febra dengue în Franța și Croația sau virusul chikungunya în Italia, mai notează specialiștii UE în sănătate publică

Șapte boli mortale aduse de țânțari la porțile Europei

Malaria este cea mai răspândită dintre bolie transmise de țânțari. Întâlnită mai ales în sud-estul Asiei, în Africa, în America Centrală și de Sud, boala e transmisă prin înțepătură de femeia țânțarului anofel purtătoare a parazitului numit Plasmodium. Simptome: febră, frisoane, dureri de cap, musculare și abdominale, vărsături, diaree.

Febra West Nile: poate fi confundată cu o gripă banală, care, dacă o ignori, poate evolua către simptome severe -febră, dureri de cap, musculare și articulare, vărsături și diaree sau inflamarea ganglionilor limfatici. În realitate, cazurile raportate sunt mult mai puține decât cazurile reale de infecție, pentru că un sistem imunitar puternic poate respinge boala în unul din cinci cazuri.

Poate evolua către problem neurologice permanente: meningită/encefalită, rigiditate la nivelul gâtului, convulsii, e dezorientare, amorțeala membrelor și paralizia. Recuperarea este extrem de lentă, iar efectele neurologice pot fi permanente.

Febra Dengue se manifestă prin febră, oboseală, migrene, dureri articulare și prurit. Boala poate lua o formă severă pe fondul unei imunități slăbite și se poate ajunge la deces, fiindcă nu există tratament. Zonele de risc sunt India, America de Sud, Africa sub-sahariană și Asia de Sud-Est.

Febra galbenă e dată de un virus înrudit cu West Nile. Este o boală hemoragică transmisă de țânțari întâlniți în regiunile tropicale din Africa și America. Se manifestă prin febră și frisoane, durerile de cap, abdominale și musculare, greață, vărsături. Mortalitatea e de 50%.

Filarioza limfatică, o consecință a infectării cu filarii, e transmisă de țânțari din Africa sub-sahariană, sud-estul Asiei, India și insulele din. Simptomele, care pot apărea chiar și la câțiva ani după ce filariile au ajuns în organism prin înțepătura de țânțar, sunt febră și dureri ale ganglionilor inghinali, vase limfatice înroșite și umflate sub piele și/sau urină alburie.

Virusul Zika, vedeta anului 2016, când au fost infectați peste 30.000 de oameni, a plecat din Africa și Asia și s-a răspândit recent pe cele două continente Americane. Trei sferturi dintre persoanele infectate nu prezintă simptome sau au simptome similare gripei ori virozei respiratorii.

Encefalita japoneză e dată de un virus înrudit cu West Nile. Zonele de risc sunt sud-estul Asiei și Pacificul de VestSimptome: febră, dureri de cap și dezorientare, care poate evolua spre paralizie și comă sau deces.