Cercetătorii de la King”s College din Londra au urmărit un eșantion de copii adoptați care provin din orfelinatele românești din vremea comunismului, așa-numiții „orfani ai lui Ceaușescu”. Aceștia ar avea dimensiunile creierelor cu 8,6% mai mici decât cei care și-au petrecut primii ani de viață în centre cu condiții normale, dovadă pe care cercetătorii o consideră crucială în demonstrarea impactului copilăriei asupra capacității cognitive adulte.
Condițiile îngrozitoare din orfelinate au fost aduse la lumină după căderea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, în 1989. „Îmi amintesc imaginile din acele instituții, au fost șocante”, a declarat pentru
BBC prof. Edmund Sonuga-Barke, conducătorul studiului. El a descris instituțiile drept adevărate „grote ale iadului”, în care copiii erau „înlănțuiți în pătuțurile murdare”.
În orfelinate, copiii au suferit lipsuri fizice și psihologice, au fost privați de contactul social și afectați deseori de boală. Subiecții cercetării au petrecut între două săptămâni și aproape patru ani în astfel de instituții.
Studiile anterioare realizate asupra copiilor adoptați apoi de familii din Marea Britanie au arătat că aceștia încă se confruntau cu probleme de sănătate mintală la vârsta adultă. Mulți dintre ei aveau în comun trăsături și afecțiuni precum autismul, hiperactivitatea cu deficit de atenție (ADHD) sau tulburarea dezinhibată de implicare socială care are în vedere comportamentul față de persoane străine.
Cel mai recent studiu, apărut într-o publicație a Academiei Științifice Naționale, este primul care scanează creierele pentru a obține răspunsuri la problemele semnalate. Subiecții au fost 67 de români, cunoscuți sub numele generic de „orfanii lui Ceaușescu”, iar creierul lor a fost comparat cu cel al unui număr de 21 de persoane adoptate, care nu au suferit lipsuri în primii ani de viață.
„Ceea ce am descoperit este într-adevăr izbitor”, a spus prof. Sonuga-Barke. Volumul total al creierului a fost în medie cu 8,6% mai mic în rândul adoptaților români. Cu cât au petrecut mai mult timp în orfelinate, cu atât s-a constatat o reducere mai substanțială a dimensiunii creierului. Cu toate acestea, impactul nu a fost uniform. Prof. Mitul Mehta, unul dintre cercetători, a declarat: „Am constatat diferențe structurale ale creierului între cele două grupuri”, referindu-se la regiuni corticale legate de funcții precum organizarea, motivația, integrarea informațiilor și memoria.
Cercetătorii spun ca aceste descoperiri ar putea ajuta la explicarea IQ-ului mai scazut si a ratelor mai mari de ADHD la acești adulți. Totuși, studiul nu poate explica care sunt cauzele punctuale exacte care declanșează asemenea efecte.
Prof. Sonuga-Barke a comentat importanța studiului, care „evidențiază pentru prima dată, într-un mod convingător, puterea mediului timpuriu precar în modelarea și dezvoltarea creierului.”