PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA. „Cine sunt eu să judec persoanele gay?”

Papa Francisc va face o vizită istorică în România între 31 mai și 2 iunie. Călătoria apostolică a Papei Francisc în România are loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, și se desfășoară sub genericul „Să mergem împreună!”.

Papa a fost lăudat de unii catolici pentru perspectiva sa proaspătă, în raport cu conservatorismul predecesorilor, dar a fost și văzut de mulți ca o amenințare în ceea ce privește continuitatea tradiției catolice, în timp ce unii progresiști l-au criticat pentru faptul că doar a cosmetizat imaginea instituției pe care o conduce, în subiecte precum divorțul, drepturile comunității LGBTQ, precum și abuzurile sexuale, potrivit vox.com.

Prezentăm mai jos o serie de momente definitorii din timpul pontificatului lui Francisc:

Momentul în care și-a ales numele

De obicei, suveranii pontifi se folosesc de nume pentru a semnala și defini valorile pe care și le vor impune. Arhiepiscopul argentinian Jorge Mario Bergoglio a devenit papa Francisc în martie 2013.

Francisc era primul suveran pontif după Ioan-Paul I, în 1978, care și-a ales un nume inedit, primul asemenea papă fiind Lando, în anul 913, al cărui pontificat s-a încheiat în 914. Ioan Paul I, în 1978, a combinat două nume folosite anterior într-unul nou.

„Francisc este numele păcii, așa mi-a intrat în inimă acest nume”, a spus papa ulterior. „În timpul alegerii, mă aflam alături de arhiepiscopul din São Paulo Claudio Hummes, un mare prieten (…). Atunci când lucrurile au devenit periculoase, el m-a consolat. Când voturile (în favoarea mea) au atins două treimi, m-a îmbrățișat și mi-a spus «Nu îi uita pe săraci!»”, a declarat ulterior papa argentinian. „Imediat, în legătură cu săracii, m-am gândit la Francisc din Assisi (…), omul sărăciei, omul păcii”, a adăugat Francisc.

Și așa a fost. Papa Francisc a criticat mereu inegalitatea, capitalismul global și efectele acestora asupra omenirii și mediului. A descris sindicatele drept „profeți”, iar capitalismul, drept „excrementele diavolului”, o tendință care i-a îngrijorat pe unii catolici americani de dreapta. În 2014, Arhiepiscopul de New York Timothy Dolan a simțit nevoia să scrie publicației The Wall Street Journal un text prin care să ofere asigurări că papa nu este socialist. Papa a vorbit și în favoarea unor politici prietenoase cu migranții, dar și cu mediul.

Francisc: „Cine sunt eu” să judec persoanele gay?

Replica neoficială a fost dată unor jurnaliști în timpul unei călătorii cu avionul din Brazilia, în iulie 2013: „Dacă cineva este gay și îl caută pe Domnul și are bunăvoință, cine sunt eu să îl judec?”.

Revista pro-LGBTQ The Advocate l-a numit pe papa Francisc persoana anului 2013.

Primul papă al erei rețelelor de socializare online a reușit printr-un comentariu spontan să atragă atenția presei internaționale mai mult decât ar fi făcut-o printr-o enciclică sau printr-o procedură a sinodului.

Papa Francisc nu a sugerat niciodată că promovează o schimbare de dogmă sau o modificare în ceea ce privește antipatia Bisericii Catolice pentru comunitatea LGBTQ (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali, queer). Tendința lui a fost să îi accepte pe credincioșii din comunitate, concentrându-se mai puțin pe faptul că aceștia ar fi „păcătoși”.

Într-un interviu din 2016, Francisc și-a clarificat remarca, spunând că primează individul „în deplinătatea și demnitatea sa”. „Oamenii nu ar trebui să fie definiți prin orientarea sexuală. Să nu uităm că Domnul iubește toate ființele și suntem destinați să îi primim infinita dragoste (…)”

Ideea a fost criticată de unii progresiști ca fiind insuficient de revoluționară, întrucât Francisc pare încă să susțină doctrina catolică potrivit căreia homosexualitatea este un păcat.

Francisc a zguduit lumea catolică cu o notă de subsol despre împărtășanie și divorț

Într-o notă de subsol la capitolul al optulea din enciclica „Amoris Laetitia” (2016), Francisc a sugerat că biserica ar trebui să le ofere împărtășanie cuplurilor formate din persoane divorțate anterior, în condițiile în care Biserica Catolică nu aprobă divorțul. Acesta a mai spus că preoții din confesional nu ar trebui să se poarte ca într-o cameră de tortură. Împărtășania „nu este un cadou pentru o viață perfectă, ci un medicament puternic și hrană pentru restul săptămânii”.

Măsurile privind abuzurile sexuale

Papa Francisc a emis, la începutul lunii mai, un set de reguli privind raportarea abuzurilor sexuale săvârșite de membri ai Bisericii Catolice, cerând în premieră tuturor diocezelor să stabilească sisteme pentru gestionarea acestor cazuri. Noile reguli impun diocezelor catolice din toată lumea să pună la punct un sistem „public și accesibil” pentru raportarea abuzurilor sexuale, dar și a cazurilor de acoperire a acestor infracțiuni, până la data de 1 iunie 2020.

Noile norme vizează procedurile interne ale Bisericii Catolice, nu raportarea abuzurilor către autoritățile civile, și trebuie adoptate în absolut toate diocezele. Multe dintre diocezele din SUA și Europa au deja puse la punct astfel de sisteme, dar noile norme vor avea un impact semnificativ în țările unde nu există reguli de gestionare a cazurilor de acest tip.

Imaginea Bisericii Catolice este afectată de mai multe decenii de seriile de scandaluri vizând abuzuri sexuale săvârșite de membri ai săi din toată lumea.

Până în prezent, Biserica Catolică nu a avut un sistem universal de gestionare a cazurilor de abuzuri sexuale. Totuși, noile norme nu specifică și măsurile care trebuie luate în cazul membrilor Bisericii Catolice găsiți vinovați. Până în prezent, niciun oficial al Bisericii nu a fost sancționat pentru că a trecut sub tăcere cazuri de abuzuri sexuale.

În februarie, papa Francisc a cerut luarea unor „măsuri concrete”, în deschiderea unui inedit summit organizat la Roma, care a avut ca subiect agresiunile sexuale săvârșite de prelații Bisericii catolice.

„Poporul lui Dumnezeu ne privește și așteaptă de la noi nu numai condamnări simple și evidente, ci și pregătirea unor măsuri concrete și eficace”, a declarat suveranul pontif argentinian participanților la summit – președinți ai 114 conferințe episcopale, lideri ai bisericilor răsăritene și ai unor congregații religioase, precum și înalți prelați de la Vatican, convocați la Roma.

„Trebuie luate măsuri concrete”, a mai spus papa, o idee care nu era inclusă în discursul său oficial, transmis reprezentanților presei în avans.

„În fața flagelului agresiunilor sexuale săvârșite de oameni ai Bisericii asupra minorilor”, papa Francisc a cerut participanților la summit să audă „strigătul micuților care cer să se facă dreptate”.

Îmbrățișarea celor bolnavi

Într-o audiență generală care a avut loc în noiembrie 2013, Francisc a îmbrățișat un bărbat suferind de neurofibromatoză, o maladie care afectează grav pielea. Imaginea a devenit virală, făcându-se o paralelă între acesta și Iisus care i-a îmbrățișat pe cei suferind de lepră.

Întâlnire cu patriarhul Bartolomeu I

Francisc a avut o întâlnire cu liderul Patriarhiei Ortodoxe la Ierusalim, în mai 2014. Cei doi s-au rugat împreună și au semnat o declarație comună pentru înlăturarea obstacolelor dintre cele două biserici. Se marca astfel împlinirea a 50 de ani de la o altă întâlnire între liderii celor două biserici, prima din secolul al 15-lea.

Foto: Hepta