Prima pagină » Magazin » Patru noi asteroizi cu nume de români. Cine i–a descoperit și de ce se numesc așa

Patru noi asteroizi cu nume de români. Cine i–a descoperit și de ce se numesc așa

Patru noi asteroizi cu nume de români. Cine i--a descoperit și de ce se numesc așa
Patru asteroizi, aflați în centura principală dintre planetele Marte și Jupiter și descoperiți de o echipă formată din astronomi profesioniști și amatori români, au primit oficial numele unor conaționali ai acestora pasionați, la rândul lor, de astronomie.

Patru asteroizi, aflați în centura principală dintre planetele Marte și Jupiter și descoperiți de o echipă formată din astronomi profesioniști și amatori români, au primit oficial numele unor conaționali ai acestora pasionați, la rândul lor, de astronomie.

Arpadpal, Alexescu, Anestin și Boico sunt, astfel, primii asteroizi descoperiți de români și care au primit numele unor conaționali ai acestora.

Numele asteroizilor, propuse de descoperitori, au fost acceptate de Minor Planet Center – organism al Uniunii Astronomice Internaționale și singurul for acreditat pentru denumirea corpurilor cerești.

Cei patru asteroizi au fost descoperiți de echipa „European Near Earth Asteroid Research” (EURONEAR) – un proiect inițiat în 2006 la inițiativa astronomilor de origine română Ovidiu Vaduvescu, stabilit în insulele Canare, și Mirel Bîrlan, stabilit la Paris.

EURONEAR studiază asteroizii cu orbite apropiate de orbita terestră, așa-numiții „Near Earth Asteroids” (NEAs) și „Potentially Hazardous Asteroids” (PHAs), pentru potențialul lor ridicat de risc în eventualitatea unui posibil impact cu Pământul în viitor.

În afara observațiilor făcute asupra asteroizilor periculoși, echipa EURONEAR a descoperit peste 1.500 de asteroizi aflați în centura principală și a efectuat observații pe 10 telescoape din Chile, Franța, Canare, Germania și România, beneficind de prezența unui grup de colaboratori majoritar românesc, format din studenți și astronomi amatori care au avut acces la datele EURONEAR via internet.

Alături de România, din proiectul EURONEAR fac parte în prezent 15 instituții din nouă țări ale Uniunii Europene.

Asteroidul Arpadpal a primit numele unuia dintre cei mai proeminenți astronomi români, prof. dr. Arpad Pal (1929-2006), autor a circa 150 de publicații științifice, câteva manuale de astronomie de nivel academic și îndrumator de doctorat al multor studenți astronomi din România și Diaspora.

Asteroidul Alexescu a fost „botezat” după un foarte bun observator al cerului – Matei Alexescu, membru al Societății Astronomice Franceze, British Astronomical Association și The Association of Lunar and Planetary Observers (USA).

Asteroidul Anestin a fost denumit astfel după Victor Anestin (1875-1918), unul dintre primii jurnaliști de știință români care a promovat îndeosebi astronomia. Anestin scris numeroase articole în presa românească și a pus bazele primei reviste astronomice românești (Orion), dar și a primei societăți astronomice din România, numită „Camille Flamarion”.

Asteroidul Boico a primit numele inginerului Vladimir Boico (1909-2001), un astronom amator care, între anii 1991 și 1998, a fost președintele Astroclubului București. Boico a fost primul român care a urcat pe vârful Omu cu un telescop de construcție proprie. Tot el a inițiat și a pus în practică, încă din 1951, primele studii de astroclimat pentru crearea unui observator astronomic național situat în zona montană. De asemenea, în 1966, a descoperit din avion un crater meteoritic situat în desertul Betpac-Dala din Asia.