Peștera Tăușoare nu-i pentru oricine: Nu se va practica turism de masă, accesul este permis doar speologilor

Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud anunță că în Peștera Tăușoare nu se va practica turism de masă, tarifele stabilite de CJ urmând să fie percepute doar speologilor amatori sau profesioniști care coboară în peșteră în echipe de maxim zece persoane, de cel mult două ori într-o lună.

Managerul Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, că s-a înțeles greșit faptul că peștera este deschisă oricărui turist care vrea să o viziteze.

„S-a înțeles greșit că o poate vizita oricine. Ministerul Mediului a stabilit niște tarife pentru vizitarea ariilor protejate din întreaga țară, iar la nivel județean s-a luat o hotărâre în acest sens, de aplicare a hotărârii ministerului. Numai că Peștera Tăușoare are regim special. În această peșteră sunt specii și habitate de interes național și comunitar, iar noi, Complexul Muzeal, ne-am luat angajamentul, în calitate de custode al ariei protejate, să asigurăm o protecție eficientă a peșterii și a valorilor patrimoniului natural. Regulamentul ariei protejate prevede că vizitele nu pot fi mai mult de două pe lună, în echipe de maxim zece speologi. De asemenea, pe perioada septembrie-aprilie, vizitele vor fi întrerupte, pentru a proteja coloniile de chiroptere care folosesc peștera ca habitat de hibernare. Aceste restricții au fost prevăzute pentru a nu depăși, prin activitatea antropică, suportul de mediu al sistemului cavernicol. Este vorba, așadar, de maxim 120 de turiști speologi pe an”, a declarat Gavrilaș.

El a explicat că, în conformitate cu prevederile regulamentului de funcționare, activitățile speologice permise în aria protejată sunt următoarele: activități științifice, didactice și de documentare; speologice-explorative; ecologice; activități turistice speologice specializate.

„Taxa de vizitare care a fost aprobată de către CJ Bistrița-Năsăud și care are avizul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice se referă strict la activitățile turistice speologice specializate. În conformitate cu același regulament, turiștii speologi vor trebui să fie echipați cu echipament speologic individual (salopete, subcombinezoane, căști speologice etc.) întrucât noi nu avem echipament pentru a le oferi, vor trebui să fie instruiți înainte de intrarea în cavernament cu privire la protecția personală, măsuri de prim-ajutor în caz de accident speologic, măsuri de alertă și prealertă, asumarea răspunderii personale, norme de comportament speologic și vor semna fișele de instructaj. Deoarece materialele apărute în mass-media au lăsat impresia că Peștera Tăușoare a fost deschisă turimului de masă, menționăm că nu se poate vorbi de despre așa ceva în aria protejată”, a declarat Gavrilaș.

El a spus că Peștera Tăușoare este sit de importanță comunitară ROSCI0193 și arie naturală protejată, inclusă în situl de importanță comunitară. Ea este parte a rețelei europene Natura 2000, având ca scop protejarea populațiilor de chiroptere care habitează în acest cavernament. Activitatea din aria protejată este supusă prevederilor legale și este reglementată de Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0193, publicat în Monitorul Oficial , partea I, nr.160 din 26 martie 2013. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în calitate de custode al ariei protejate, și-a luat angajamentul să aplice măsuri pentru conservarea speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, precum și să asigure o protecție eficientă a ariei protejate și a valorilor patrimoniului natural.

În prezent, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Consiliul Județean, aplică un proiect numit „Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară și ariei de interes național Peștera Tăușoare”, care prevede o multitudine de activități de cercetare științifică a mediului fizic și a mediului biotic din aria protejată.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a aprobat, în ședința de miercuri, tarifele de vizitare, filmare și fotografiere a ariei naturale protejate Peștera Tăușoare, aflată în custodia Complexului Muzeal Județean – instituție subordonată CJ, fără să menționeze nicăieri că acestea sunt aplicabile doar speologilor.

Peștera Tăușoare, descoperită în 1955 de învățătorul Leon Bârte, este peștera cu cea mai mare lungime a galeriilor din Carpații Orientali. Într-o sală aflată la peste patru kilometri și jumătate distanță de intrarea în peșteră se află o cascadă de 15 metri înălțime. În peșteră sunt trei sute de metri de galerii active străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 și este, totodată, rezervație științifică datorită multitudinii elementelor cu ocurență rară în peșterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecție și conservare deosebite.

Peștera Tăușoare, parte a Rețelei Europene Natura 2000, arie protejată de interes național, clasă A de protecție speologică, are un regulament de funcționare aprobat. El reglementează tipul de activități permise în peșteră, care sunt de natură explorativ-speologică, științifică și ecoturistică. Tot prin acest regulament sunt stabilite traseele accesate în timpul vizitelor, ca și regimul de restricții pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pentru suprafața de deasupra peșterii, care face parte din aria de protecție supraterană instituită de lege, regulamentul aprobat se referă la regimul suprafețelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.

În Peștera Tăușoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formațiuni de gips din peșterile țării. A fost identificată prezența mineralului „Mirabilit”, unic în peșterile din România și găsit doar în câteva peșteri din lume, dar și a „Bilelor de Tăușoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peșterile lumii.

Peștera Tăușoare este singura din Carpații Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peșteră”. Până în prezent, au fost identificate patru specii de lilieci care au habitatul în peșteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic și liliacul cărămiziu.

Peștera Tăușoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri.