Piața românească de carte, ținută în viață de romanele lacrimogene și de pofta de colorat a copiilor
Piața românească de carte a scăzut în ultimii cinci ani cu o treime, iar singurele segmente care s-au menținut constante în vânzări au fost cărțile pentru copii, în special cele de colorat, și literatura romantică pentru femei, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Vidrașcu, directorul editurii Litera.
Cu o valoare estimată la 60 de milioane de euro, piața de carte din România, care a scăzut cu aproape 40% față de anul 2007, este considerată subdimensionată de către editori. Cifra nu include vânzările de manuale și pe cele de la chioșcurile de ziare.
„Ungaria are o piață de cel puțin trei ori mai mare, la o populație de aproape trei ori mai mică. Piața italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzările de carte din Germania ajung la șapte miliarde de euro. Piața nu poate crește foarte mult pentru că nu există locuri în care să poată fi vândută o carte. Vor fi șanse de creștere dacă vor intra în România niște retaileri mai mari. În momentul de față, hipermarketurile sunt de fapt cele care vând majoritatea cărților în România, cum nu se întâmplă în celelalte țări din Europa, unde lanțurile de librării sunt motoarele și locomotivele de vânzare a cărților”, a declarat agenției MEDIAFAX Dan Vidrașcu, directorul general și proprietarul editurii Litera Internațional, cea mai mare din România după cifra de afaceri, care a ajuns la 43,9 milioane de lei anul trecut și la 42,8 milioane de lei în 2010.
Chiar dacă celelalte genuri de cărți s-au vândut din ce în ce mai prost, cartea de copii este în topul vânzărilor și nu înregistrează scăderi. „Poveștile și după aceea cartea de colorat – când spunem carte de colorat este mai degrabă o carte practică, care se vinde cu un preț de până în zece lei. Deci vorbim strict de cartea pe carton, de fapt. Cartea de colorat, puzzle și-așa mai departe”, a afirmat Vidrașcu.
El a explicat că tirajele au scăzut în ultimii ani cu o treime, în special pentru beletristică, și au ajuns la circa 2.000 de exemplare. La un moment dat, a spus el, s-a oprit scăderea, pentru că nu mai merită să scoți o carte, dacă nu are tiraj de minim 2.000 de exemplare.
„Fantasy-ul cred că a avut momentul de glorie acum câțiva ani, acum este într-un ușor declin, există în continuare o cerere, dar mult mai slabă decât în anii trecuți. Pe zona de literatură comercială e o tendință accentuată pe literatura pentru femei, roman de dragoste, dar ceva mai modern, nu abordarea asta clasică, gen Sandra Brown. Temele sunt cam aceleași, repetitive, dar oamenii caută mai mult o literatură ancorată în prezent. Aceste cărți pot ajunge și la tiraje de 5.000-10.000 de exemplare. Și pentru preșcolari tirajele trec de 3.000 de exemplare, dar contează foarte mult prețul. Dacă discutăm despre cărți sub zece lei, tirajele inițiale pot pleca de la 5.000 de exemplare, iar vânzările într-un an pot depăși și 10.000 de exemplare”, a spus directorul editurii.
Totodată, cărțile premiate se vând și de două ori mai bine, dacă premiile sunt scoase în evidență. „Doar dacă mențiunea de pe copertă este întreținută și însoțită de o campanie de marketing, pentru că, dacă doar scrie Pulitzer pe ea, nu se întâmplă absolut nimic, trebuie să trâmbițezi că este premiată și doar după aceea simți în vânzări ceva”, a afirmat el.
Vânzările de carte cresc și atunci când autorul moare. „Dar durează foarte puțin. Dar tebuie să fii foarte foarte prompt și dacă ai un canal de distribuție diferit decât cel clasic, librăriile, care e foarte greoi, ci unul mai degrabă rapid, cum ar fi chioșcul de presă. Acolo mai ales simți impactul, pentru că trebuie să ieși pe piață la câteva zile și efectul durează nu mai mult de o săptămână”, a mai spus directorul editurii Litera.
Faptul că românii nu sunt mari cititori o demonstrează și lunile în care se cumpără cel mai mult carte, respectiv noiembrie și, mai ales, decembrie, principalul motiv fiind cadourile. Cea mai proastă perioadă pentru editori este vara, chiar dacă atunci sunt vacanțele în care și copiii și părinții ar avea, teoretic, mai mult timp pentru citit.
„Românii nu citesc foarte mult în general, dar vara cu atât mai puțin. Cum e cald afară, lumea nu mai petrece foarte mult timp în casă și-atunci citește mai puțin”, a încheiat Vidrașcu.