Pisicile au navigat alături de vikingi pentru a cuceri lumea. Studiul care reface istoria unuia dintre cele mai iubite animale de companie

Primul studiu la scară largă făcut pe ADN-ul felinelor din trecut a fost în sfârșit terminat, iar rezultatele arată cum enigmaticele noastre prietene au fost domesticite în Orientul Apropiat și în Egipt, cu aproape 15.000 de ani în urmă, înainte să se înmulțească și să ajungă în întreaga lume și în inimile noastre. 

Studiul a fost realizat prin analiza ADN-ului a 209 pisici care au trăit în urmă cu 15.000 – 30.000 de ani. Ele au fost găsite în peste 30 de situri arheologice din Europa, Orientul Mijlociu și Africa și i-au ajutat pe cercetători să afle care au fost începuturile animalului cu care împărțim, în prezent, patul, perna și mâncarea. 

„Nu știm care a este istoria pisicilor din Antichitate. Nu știm de unde vin ele, nu știm cum au început să se împrăștie pe toate continentele”, a spus Eva-Maria Geigl, unul dintre cercetătorii care s-au acupat cu rezolvarea acestei dileme.

POLITICĂ Kelemen HUNOR, negociator între PSD și USR/ „Să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă”

14:44

VIDEO Vladimir PUTIN afirmă că Rusia nu a fost învinsă în Siria și anunță discuții cu Bashar Al-Assad

14:44

Echipa a analizat ADN-ul pisicilor găsite în mormintele egiptene, în siturile mortuare din Cipru și într-un așezământ al vikingilor din Germania. 

S-au uitat mai întâi la ADN-ul moștenit de la mame și au observat că pisicile sălbatice din Orientul Mijlociu și cele mediteraneene, fertile, aveau o legătură genetică pe linie maternă. 

Acest lucru sugerează că micile pisici sălbatice au fost atrase în comunitățile agrare de șoarcecii care trăiau pe lângă culturile agricole. Fermierii le-au dorit prin preajmă pentru că îi ajutau să scape de rozătoare, dar și pentru că le găseau ca fiind o companie plăcută. 

La mii de ani după aceea, cercetătorii arată că există o conexiune mitocondrială între pisicile care au evoluat din Egipt, față de cele din Eurasia și Africa. Moștenirea genetică pe linie maternă a fost descoperită în cazul pisicilor mumificate care au trăit între secolele IV î.Hr. și IV d.Hr. și al celor din Bulgaria, Turcia și Africa sub-sahariană. 

Astfel, acest al doilea val de răspândire este atribuit celor care au călătorit pe mare pentru a descoperi noi continente – fermieri, navigatori și vikingi – fiindu-le de ajutor în lupta cu rozătoarele de la bordul navelor. 

Cercetătorii s-au arătat surprinși de faptul că oamenii călătoreau pentru a cuceri continente alături de pisici.