Wilcox a vorbit despre urmările devastatoare ale unei erupții și metodele „riscante” pe care agenția le ia în considerare pentru a preveni una, incluzând metode care ar putea avea efecte adverse și ar putea declanșa accidental erupția supervulcanului Yellowstone.
Un asemenea plan ar fi să se foreze în baza vulcanului, utilizând apa cu presiune mare pentru a degaja căldura și tensiunea din camera de magmă. „Am ajuns la concluzia că erupțiile vulcanice sunt o amenințare mai mare decât cometele sau asteroizii” , spune Brian Wilcox.
Planeta Pământ are în jur de 20 de supervulcani cunoscuți. Aceștia sunt pur și simplu vulcani mai mari a căror erupție poate avea efecte majore asupra climei și ecosistemului.
O erupție supervulcanică poate fi un eveniment de scurtă durată sau un eveniment masiv de lungă durată cu un flux de lavă ce poate dura câteva milioane de ani.
Erupțiile majore apar o dată la 100.000 de ani, ultima înregistrată fiind în Noua Zeelandaă acum 26.500 de ani.
În ziua de azi, o asemenea erupție ar putea cauza o lungă perioadă de iarnă nucleară și foamete globală. Consiliul ONU a estimat că rezervele de mâncare de pe glob ar ajunge doar pentru 74 de zile.
NASA ia în considerare metode de a preveni o erupția supervulcanică, dar tacticile propuse sunt foarte greu de aprobat de către politicieni din cauza faptului că sunt extrem de riscante și ar putea chiar să declanșeze accidental supererupția pe care încearcă să o prevină.
Planul NASA de a preveni supererupția
NASA crede că, dacă ar fora 10 kilometri înăuntrul vulcanului și ar pompa apa sub presiune ridicată, ar putea răci vulcanul.
În ciuda faptului că misiunea ar costa 3,46 miliarde de dolari, NASA consideră aceasta ca fiind cea mai viabilă soluție.
Folosind caldura ca o resursă, oferă și oportunități de a plăti misiunea. S-ar putea crea o centrală geotermală care ar putea genera energie la un preț competitiv de 0.10 dolari pe Kw/h.
Dar această metodă de a subjuga vulcanul este foarte riscantă și ar putea să declanșeze supererupția pe care NASA încearcă să o prevină.
„Forarea deasupra camerei de magmă este foarte riscantă, dar forarea atentă sub camera de magmă poate să funcționeze” spun cercetătorii de la NASA.
Chiar și ignorând potențialul risc devastator, forarea înăuntrul supervulcanului nu este un proces ușor. O asemenea operațiune ar fi un proces foarte lent ce ar avansa cu un metru pe an, ceea ce înseamnă că ar dura câteva mii de ani ca vulcanul să fie răcit complet.
Cu toate acestea nu există nicio garanție ca operațiunea va fi un success și că va opri supererupția devastatoare a vulcanului.