Postul Paștelui 2016. Semnificații și obiceiuri

Postul Paștelui sau postul care precede Învierea Domnului este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare.

Durata de 40 de zile a Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea și pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ținut 40 de zile și 40 de nopți (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinței (Deut. 7, 7 și 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieșire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile și 40 de nopți înainte de începerea activității publice (Matei 4, 1-2 și Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-nașterea sau înnoirea spirituală.

Postul Paștilor este nu numai cel mai lung și mai important, ci și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din prima săptămâna) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica.

Floriile se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Anul acesta, cele două dezlegări la pește sunt pe 25 martie, când se sărbătorește Bunavestire, și pe 24 aprilie, de Florii.

Postul Paștilor e ținut și în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocși, ci în miercurea numită a Cenușii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenușii pe creștetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moștenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce. Paștele catolic în acest an este pe 27 martie.

Timp de 40 de zile, cât va ține Postul Paștelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune și gânduri bune. Așadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici pește sau untdelemn și este interzis fumatul și alcoolul.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să îi ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Alimente recomandate de nutriționiști, în perioadele de post

Din dorința de a ține post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerț, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutrițional. Află cum să mănânci sănătos în Postul Paștelui.

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiți, covrigul sau diversele combinații de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentația ta chiar dacă ți-ai propus să ții post.

De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opțiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienții necesari pentru a funcționa la capacitate maximă.

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentației, practicanții săi fiind privați de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă și lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare și o carență de vitamine și oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum și la încetinirea anumitor funcții ale organismului (cum ar fi procesul de creștere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic și spiritual) să fie însoțite de unele mai puțin dorite, cum ar fi riscul de creștere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conținut exclusiv sau majoritar de hidrați de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe bază de soia și/sau de pateuri vegetale (care au un conținut ridicat de aditivi și grăsimi vegetale); mai frecvent în faza inițială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii și/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase), ușoare dureri de cap, senzație de greață, constipație (care dispar însă, pe masură ce organismul se obișnuiește cu noua dietă). Ca urmare, este indicat ca postul să fie ținut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecțioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă). De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiții deosebite (frig, muncă fizică grea etc). Medicii spun că trebuie să ținem cont și de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbușire sau la cuptor și nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi și aportul de calorii suplimentare să consumăm în cantități suficiente legume și fructe proaspete, să fim cumpătați, să nu mâncăm mult și nu consumăm băuturi alcoolice, iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ținem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp și să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simțim bine.

Alimente care nu trebuie să-ți lipsească din meniu când ții post

Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanți, fibre, grăsimi bune și proteine de calitate este esențial să ai o alimentație diversificată pe perioada postului. Baza rețetelor tale o vor constitui legumele și verdețurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.

Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdețurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) și orice alte legume care sunt pe placul tău nucile și semințele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrișca, fructele proaspete, avocado și uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece

Dacă vrei să respecți Postul Paștelui și să profiți de ocazie și pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ți stabilești un regim de viață cât mai echilibrat, ca să nu-ți pierzi energia când renunți temporar la proteinele de origine animală.

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două, perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineața o ceașcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simți cu siguranța de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conținutul de proteine de origine animală scade din alimentația ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecți cele trei mese principale, la care poți adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale și nuci.

Nu mânca pâna ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc și după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îți trebuie, fără să-ți umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conținut redus de calorii.

Programează cel puțin o masă de verdețuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine și minerale cu cel puțin o masă de verdețuri. Poți mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile și spanacul au conținutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poți adăuga frunze proaspete și în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel și salata creață roșie, scrie alba24.ro.