Biserica a fost ridicată pe la mijlocul secolului al XIII-lea, din piatră de râu și piatră de carieră, legată cu mortar de var, după o tehnică pe care nu o mai știe nimeni, are ferestre prelungi și acoperiș de șindrilă, scrie Pressalert.ro.
O particularitate a bisericii este aspectul exterior, o parte a pereților fiind netencuită, în timp ce pe partea opusă aceștia sunt acoperiți cu mortar și cu un strat de var alb. Naosul, cu patru abside dispuse în formă de cruce deasupra căruia se ridică o turlă și altarul sunt cele mai vechi părți ale bisericii, dar de-a lungul secolelor i s-au făcut mai multe adăugiri. S-a ridicat un pronaos împărțit ulterior prin bolți sprijinite pe stâlpi, în secolul al XVIII-lea s-a ridicat un turn clopotniță cu foișor deschis iar la începutul secolului al XIX-lea, pe latura nordică a mai fost adăugată o încăpere scundă, prin care se face intrarea în biserică, potrivit sursei citate.
Foto: Țetcu Mircea Rareș
Istoricii de artă consideră această biserică, unică în zonă prin aspectul ei, un monument de arhitectură romanică, în care apar și elemente gotice. Unii presupun că a fost o capelă de curte de rit latin și a devenit ortodoxă în momentul trecerii domeniului nobiliar în posesia unui stăpân de confesiune răsăriteană.
După alții, care iau în considerare și vestigiile arheologice, biserica a fost ridicată de cnezi locali rămași anonimi încă din secolele X-XI, căci și tradiția locală vorbește de existența unei bisericuțe iobăgești, alături de ctitoriile catolice. Nu a fost exclusă nici posibilitatea ca micuțul lăcaș să fi adăpostit, pentru o vreme, câțiva monahi, așa cum s-a întâmplat la alte biserici din împrejurimi. Când s-au făcut săpături arheologice în biserică, au fost descoperite morminte sub lespezile stranei din dreapta, și se presupune că acolo ar fi fost înmormântat cneazul care a ctitorit biserica.
Foto: Țetcu Mircea Rareș
În biserica din Gurasada există două straturi de pictură veche: primul, păstrat parțial, este o pictură medievală, aproape contemporană cu începuturile bisericii, probabil de la începutul secolului al XIV-lea, dar există și o pictură mai târzie, din secolul al XVIII-lea.
După cum spune pisania bisericii, biserica a fost zugrăvită de meșterii Ioan din Deva și Nicolae din Pitești în 1765, în vremea Mariei Tereza, și este o mărturie a legăturilor dintre „zugravii” transilvăneni cu cei de dincolo de munți. La sfârșitul aceluiași secol, pictura a fost întregită de Simion Zugravul, din Pitești, care a pictat catapeteasma. „Judecata de Apoi”, înfățișată în pictura pronaosului de zugravul Ioan din Deva, chiar dacă este naivă, se remarcă prin valoarea ei artistică dar și morală. Sunt redate în jur de 30 de păcate izvorâte din reaua împărțeală a societății, zugravul amintind, cu câțiva ani înainte de răscoala lui Horea, „jupânii care fac lege strâmbă”, „bogatul nemilostiv”, „împărații tirani” sau „cei ce obijduiesc pe cei săraci”, pe care îi socotește tâlhari și ucigași condamnați la chinurile veșnice ale iadului. În turla bisericii este înfățișat Iisus Pantocrator iar pe pereți și în altar sunt redate diferite scene biblice.
Foto: Țetcu Mircea Rareș
Bătrânii povestesc o legendă păstrată de pe vremea cnezilor, în care se spune că, în urma unor prădăciuni ale vrăjmașilor, a scăpat cu viață o singură femeie. Ea jurase că, dacă va supraviețui, îi va face preoți pe toți cei șapte feciori ai ei. Mai târziu, aceștia s-au legat ca de „Schimbarea la față a Domnului”, care era ziua mamei lor, să vină la biserică și să facă slujba Sfântului Maslu, împreună cu tot satul, lângă niște goruni plantați de cneazul locului, când începuseră lucrările la biserică. Străvechea rânduială s-a păstrat până astăzi, când, în ziua de sărbătoare, se adună săteni din mai multe sate învecinate, iar slujba este ținută tot de șapte preoți la un loc însemnat cu un altar de piatră aflat lângă trunchiul unui gorun bătrân. Bătrânii vorbesc și de minuni întâmplate la slujba Sfântului Maslu, când mulți s-au vindecat de boli prin puterea credinței. Biserica din Gurasada este închinată Sfântului Arhanghel Mihail, hramul acesteia fiind sărbătorit pe 8 noiembrie.
Foto: Țetcu Mircea Rareș