O echipă de cercetători de la Universitatea de Chimie a Universității Babeș-Bolyai a creat în premieră mondială sânge artificial și sânge incolor, în laborator.
Radu Silaghi-Dumitrescu, chimistul care a lucrat timp de șase ani la acest proiect, spune că sângele artificial și cel incolor ar putea fi folosit în cazul accidentelor grave.
FOTO: Radu Silaghi-Dumitrescu la Facultatea de Chimie // City News
„Sângele are foarte multe funcții, printre ele e și cea de ‘centrală termică”, pentru că distribuie căldura în organism, distribuie și mâncarea. Pe noi ne interesează cea mai urgentă și anume transportul gazelor, mai precis al oxigenului pe care îl luăm din atmosferă. Găsim foarte multe celule care sunt foarte roșii și sunt așa din cauză că ele conțin o substanță numită hemoglobină. Ea este cea care ne interesează, pentru că ea este cea care îndeplinește funcția de transport al oxigenului. Fără această funcție am muri, de asta avem probleme serioase când pierdem sânge. Pe noi ne interesează să producem ceva ce poate fi folosit, temporar, în locul sângelui, pe termen scurt. Pentru situații de urgență, precum accidente sau operații, când se pierde mult sânge”, a precizat profesorul.
Lipsa sângelui din spitale, costurile foarte mari și riscurile de infectare care există în prezent sunt motivele pentru care acesta a început lucrarea de cercetare, scrie site-ul City News.
„Ajungem la acest sânge artificial prin chimie. Încercăm fie să copiem natura, să folosim molecule pe care le folosește și natura și să le modificăm, sau se poate folosi o substanță pur chimică, un fel de teflon solubil. Acesta dizolvă oxigenul destul de bine. Punem pe homoglobina pe care o extragem din diverse feluri de sânge tot felul de molecule, ca să o decorăm, să o facem mai mare, mai rezistentă, să facem capsule. Sângele îl luăm de la animale sau inclusiv organisme modificate genetic. Problema principală e legată de reacțiile secundare și, pentru a le analiza, folosim o serie de instrumente interesante pe care le folosim în facultate. De exemplu coborâm în limita milisecundelor pentru a analiza fenomene extrem de rapide sau coborâm la 3 grade Kelvin (-270.15 grade Celsius) cu măsurătorile”, a mai explicat Radu Silaghi-Dumitrescu.
Proiectul de cercetare de la Facultatea de Chimie a Universității Babeș-Bolyai a început în 2007 și a costat peste un milion de lei.