Prima pagină » Magazin » Problema care i-a marcat copilăria unui laureat al premiului Nobel. „Ar putea funcționa sau este o IDEE NEBUNĂ?”

Problema care i-a marcat copilăria unui laureat al premiului Nobel. „Ar putea funcționa sau este o IDEE NEBUNĂ?”

Problema care i-a marcat copilăria unui laureat al premiului Nobel. „Ar putea funcționa sau este o IDEE NEBUNĂ?
Profesorul Eric Cornell, laureat al premiului Nobel pentru Fizică în urmă cu 14 ani, a povestit marți, în cadrul unei conferințe de presă, una dintre întrebările care i-au pus mintea la contribuție în copilărie și au hrănit, alături de alte jocuri pentru creier, pasiunea sa pentru științe.

Cornell povestește că uneori nu reușea să doarmă și apela la diverse jocuri mentale. Unul din ele este dilema „Apicultorului”. „Una dintre ele care mi-a rămas în minte peste ani e dilema apicultorului. În zona în care am crescut erau copaci fructiferi iar unele persoane duceau albine de la o livadă la alta pentru a asigura polenizarea. Camionul său cântărește o tonă, iar spatele camionului e plin cu albine, o tonă de albine. Deci în total, camionul și albinele cântăresc 2 tone. Ajunge la un pod mic cu limita de greutate de 1,5 tone și se gândește: . Prin urmare ia un băț, se duce în spatele camionului și lovește exteriorul vehicului astfel încât să enerveze albinele aflate în interior și să le determine să se agite și să zboare, ideea fiind să diminueze încărcătura și să treacă podul. Întrebarea este: ar putea funcționa sau este o idee nebună? Nu vă spun răspunsul dar vă spun că m-a bătut mult la cap cand eram copil”, a povestit Cornell.

Profesorul Cornell este fizician în cadrul Institutului Național de Standarde și Tehnologie din SUA. Totodată, este profesor adjunct al Departamentului de Fizică al Universității din Colorado și membru al Joint Institute for Laboratory Astrophysics, institutul comun al INST și Universității din Colorado.

Cornell a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, alături de Carl Wieman și Wolfgang Ketterle, pentru condensatul Bose-Einstein, o nouă stare a materiei, care le permite cercetătorilor să studieze proprietățile atomilor în stări staționare.

Această descoperire, făcută în 1995, a revoluționat știința experimentală și teoretică, deschizând drumul către noi tipuri de telecomunicații bazate pe lumină, stocarea optică a datelor și calculul cuantic, dar și către procesarea cuantică a informației și dezvoltarea măsurătorilor de precizie pentru unele din cele mai sensibile dispozitive din lume, precum ceasul atomic, scrie hotnews.ro

Autor
Silviu Bănilă este editor la GÂNDUL.RO și are o vastă experiență, cu precădere în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2006. Între ... vezi toate articolele