Versanții alcătuiți din coloane și creste evocă, la fiecare pas, o colosală orgă de stâncă, o pădure împietrită, zidurile unei cetăți fantastice, cu contraforturi ciclopice… Trandafirie în lumina tare a soarelui de la miezul zilei, capătă la asfințit o caldă nuanță de roșu-cărămiziu intens, care i-a adus și numele: Râpa Roșie.
Făuritoarea acestui straniu edificiu natural din piatră este apa. Ea a săpat, în feluritele roci – marne, argile, gresii – care alcătuiesc Râpa Roșie, coloane și piramide, șanțuri, tuneluri și văgăuni – o bogăție de forme care fac din Râpa Roșie o priveliște rară, la fel de spectaculoasă ca Marele Canion al Americii de Nord (de care amintește prin culoarea intensă) și la fel de impresionantă ca faimoasele „badlands” – un relief de eroziune cu amenințătoare proeminențe de piatră – ale aceluiași continent. De altfel, Râpa Roșie este ea însăși o formațiune de tip „badlands”, spun geologii, care așa numesc aceste structuri rezultate prin eroziune – un microrelief de piramide și turnuri, separate prin ravene. Alternanța de roci și procesele de șiroire sunt aici factorii determinanți ai formării spectaculosului relief al Râpei Roșii.
Pârâul Secașul Mare străbate acest ținut, unul dintre afluenții săi – un torent ce se varsă în el dinspre dreapta – fiind răspunzător de eroziunea care a înfăptuit această titanică sculptură.
Cei care au văzut Râpa Roșie pe vreme de ploaie puternică spun că aspectul ei devine atunci dramatic, cu pârâiașe roșii brăzdând zidurile de stâncă și curgând prin făgașele pe care le adâncesc imperceptibil, an după an.
Înălțimea pereților de piatră brăzdați de coloane depășește pe alocuri, 100 de metri, iar întreaga alcătuire se întinde pe o lungime de peste 800 de metri.
Văzută mai de aproape, unul dintre farmecele ei, pe vreme de vară, este alternanța de roșu și verde – stânci roșiatice și brâne acoperite de verdeață. Printre piramidele, coloanele și contraforturile de piatră curg la vale petice de vegetație, în care se ascund și câteva plante rare: Cotoneaster integerrimus, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum. Onosma heterophyllum. Unele dintre ele sunt prezențe oarecum neobișnuite aici, în Transilvania, fiind caracteristice mai curând stepelor sudice.
Declarată monument al naturii încă din 1950, Râpa Roșie este azi o rezervație geologică și botanică (categoria a IV-a în clasificarea IUCN), întinsă pe o suprafață de 10 hectare, și reprezintă nu doar unul dintre punctele de interes turistic major ale județului Alba, ci unul dintre cele mai remarcabile monumente naturale din România și o raritate europeană.
Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/), susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului, din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.