Ei au ajuns la această concluzie după ce au analizat datele științifice legate de acest proiect. Primul curajos „va muri după circa 68 de zile de misiune, prin asfixiere”, notează raportul de 35 de pagini care analizează cu grafice și formule matematice resursele de oxigen, hrană și tehnologii, puse la dispoziția acestei misiuni care se dorește autosuficientă.
Plantele care trebuie să hrănească membrii misiunii vor produce prea mult oxigen și nu a fost dezvoltată încă o tehnologie care să echilibreze atmosfera, scriu autorii studiului. În plus, voluntarii vor fi nevoiți să înlocuiască echipamentele care se defectează, în cadrul unei misiuni care va costa „în cel mai optimist scenariu” circa 4,5 miliarde de dolari, sumă care va crește odată cu trimiterea altor echipaje în spațiu, transmite Agerpres.
Mars One este un proiect lansat de cofondatorul și PDG-ul companiei, olandezul Bas Lansdorp, care are ca scop trimiterea în 2024 a primei echipe de patru voluntari pentru colonizarea planetei Marte, fără întoarcere, după o călătorie de șapte luni.
Într-o reacție apărută în revista Popular Science, Lansdorp a respins cifrele raportului, susținând că studiul a folosit date incomplete. El a admis totuși că trimiterea la timp a pieselor de schimb care să le înlocuiască pe cele ieșite din funcțiune constituie o problemă. „Au dreptate, cea mai mare provocare a Mars One este păstrarea tuturor echipamentelor în stare de funcționare’, spune Lansdorp.
Peste 200.000 de persoane din 140 de țări s-au înscris ca voluntari pentru a face parte din acest proiect față de care mulți sunt sceptici, dar care se bucură de sprijinul laureatului olandez al premiului Nobel pentru Fizică în 1999, Gerard’t Hooft.
În luna iunie s-a semnat un acord cu firma Endemol, care realizează emisiuni de reality-show, pentru filmarea procesului de selecție și instruire a voluntarilor, încheie AFP.