Regizorul și scriitorul Petre Bokor a murit la vârsta de 73 de ani

„Coleg și prieten prețuit, Petre Bokor va rămâne în amintirea noastră, atât prin realizările profesionale și artistice, cât și prin personalitatea sa caldă – un regizor delicat în lucrul cu actorii, un profesionist perseverent, cu o inteligență remarcabilă, un artist cu o tandră pasiune pentru comedie, un om diplomat, cu un dezvoltat simț al umorului. A iubit literatura, filmul și teatrul. A fost creator în toate aceste domenii și a împărtășit din cunoștințele sale în calitate de profesor de teatru în Edmonton, Canada. Nu a încetat nicio clipă să se dedice publicului și oamenilor de teatru”, se arată în comunicatul citat.

Află mai multe știri din lumea filmului pe pagina de Facebook „I like to movie-movie”.

„Teatrul românesc a mai pierdut un artist. Teatrul Nottara a pierdut și un mare prieten. Petre Bokor rămâne, pentru noi, acel regizor care a știut să ne propună texte de mare succes, să facă distribuții impecabile și spectacole care s-au jucat sau se joacă ani de zile cu casa închisă. Atmosfera, la repetițiile sale, era în armonie cu întreaga sa ființă, plină de umor, de tandrețe, de entuziasm”, a declarat Marinela Țepuș, directoarea Teatrului Nottara.

Regizorul, născut pe 24 mai 1940 și care s-a stabilit în urmă cu mulți ani în Canada, „nu a fost niciodată cu adevărat departe de țară”, profitând de orice prilej pentru a reveni în România, pentru a lucra împreună cu artiștii din țară. În urma unor astfel de colaborări s-au născut spectacole de succes pe scenele teatrelor din București, cum ar fi „Leul în iarnă”, de James Goldman (2001, Teatrul Național I.L. Caragiale), „Cumetrele”, de Michel Tremblay (1994, Teatrul Odeon), „A fi sau ce va fi…”, de Lyle Victor Albert (Teatrul Metropolis), „Nebunia regelui George”, de Alan Bennett (Teatrul L.S. Bulandra), „Vrăjitorul din Oz”, după basmul lui L. Frank Baum (Teatrul Excelsior).

De Teatrul Nottara l-a legat o prietenie îndelungată, un atașament generos ce l-a determinat adesea să revină în țară. Petre Bokor a realizat montări memorabile pentru instituție, precum „Scandal la operă!”, de Ken Ludwig, „Ultimul Don Juan”, de Neil Simon, „39 de trepte”, după un film de Alfred Hitchcock – producții care bucură și în prezent publicul -, „Blues”, de Arthur Miller (2008), „Război și pace”, adaptare după romanul lui Lev Tolstoi (2003), „Miresele căpitanului”, de Larry Gelbart (2002).

„Liniște în culise!”, de Michael Frayn (2008, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj), „Cyrano”, de Buffalo de Ken Ludwig (2007, Teatrul Național Mihai Eminescu, Timișoara), „Ați auzit ce s-a întâmplat în drum spre forum?”, de Plaut (2006, Teatrul Național Târgu Mureș), „Cumetrele de Michel Tremblay (2001, Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova), și „Jack și femeile lui”, de Neil Simon (Teatrul Sică Alexandrescu, Brașov) sunt câteva dintre montările sale în teatrele din țară.

Petre Bokor a scris „Tumbe în plină stradă” (schițe, 1971), „Opriți secolul, cobor!” (umoristice, 1974), „Micii mei toreadori” (schițe, 1979), „Toma Caragiu” (1982), „Carte despre Toma Caragiu” (1996), „Pe cuvânt de cineast” (schițe, 1995), „Planeta Silvestru” (1998), „Ieșirea la pagina 2681” (2000) și a semnat regia unor filme ca „Tufă de Veneția” și „Apa ca un bivol negru” – documentar pe l-a realizat alături de prietenii săi Mircea Veroiu, Dan Pița, Andrei Cătălin Băleanu și Youssouff Aidaby.