Robotul Curiosity a detectat un element organic simplu – carbon – în solul planetei Marte, însă cercetătorii de la NASA nu au aflat deocamdată dacă acele molecule provin într-adevăr de pe planeta roșie, unde niciun element organic complex, esențial pentru viața microbiană, nu a fost încă descoperit.
„Una dintre substanțele pe care instrumentul SAM (Sample Analysis on Mars) le-a testat este un compus organic pe bază de carbon, care ar putea fi unul dintre «ingredientele» vieții”, a declarat într-o conferință de presă Paul Mahaffy, de la Centrul Goddard, pe care agenția spațială americană NASA îl deține în orașul Greenbelt din statul Maryland, informează Daily Mail.
Acest cercetător implicat în misiunea spațială Curiosity a făcut aceste dezvăluiri în cadrul conferinței anuale organizate de American Geophysical Union la San Francisco.
Totuși, a adăugat el, „în acest stadiu, nu avem nicio confirmare a materialelor organice pe Marte”. „Vom continua să cercetăm zone mai diverse din craterul Gale”, unde roverul Curiosity a coborât pe Marte, pe 6 august, a adăugat savantul american.
Misiunea de doi ani a acestui robot cu șase roți, cel mai sofisticat trimis vreodată pe Marte, înzestrat cu 10 instrumente științifice, constă în a afla dacă viața microbiană a putut să existe în trecut pe Marte.
Analizele eșantioanelor de nisip marțian, efectuate prin încălzirea acestora, pentru a determina compoziția gazelor pe care le conțin, au detectat totodată molecule de apă, de sulf și probabil perclorat format din oxigen și clor.
Însă niciun compus complex pe bază de carbon, necesar vieții microbiene, nu a fost deocamdată descoperit.
Până în prezent, compoziția chimică a solului de pe Marte analizat de Curiosity este similară cu cele descoperite în alte regiuni de pe planeta roșie care au fost deja explorate de alți roboți americani, precum Phoenix, în regiunea arctică, și Opportunity, în emisfera sudică.
„Deși acest instrument a detectat un compus organic, trebuie să demonstrăm înainte de toate faptul că el provine într-adevăr de pe Marte”, a adăugat John Grotzinger, de la Institutul de tehnologie din California (Caltec), implicat la rândul său în misiunea Curiosity.
Savantul american a explicat faptul că „materiale cosmice cu o compoziție organică cad pe suprafețele tuturor planetelor de tip terestru” din Sistemul Solar. Cercetătorul nu a exclus nici ipoteza potrivit căreia acel compus ar putea proveni de pe Terra, fiind transportat chiar de roverul Curiosity.
„Va trebui să răspundem la o întrebare și mai complexă, aceea de a ști dacă este vorba de materiale biologice”, a continuat același cercetător, subliniind faptul că „există o probabilitate foarte mică să găsim urme de viață sau chiar un simplu compus organic în roci”.
„Ne vom acorda mai mult timp pentru a studia aceste aspecte și apoi, dacă vom găsi ceva ce prezintă o mare importanță, vom fi fericiți să vă anunțăm”, a adăugat el.
Savanții americani consideră că există șanse mai mari de a găsi acești compuși complecși de carbon – esențiali pentru viață – pe Muntele Sharp, ce are o altitudine de 5.000 de metri, destinația finală a roverului Curiosity, aflat în prezent la o distanță de opt kilometri față de acesta.
John Grotzinger a generat un val de speculații în legătură cu o descoperire majoră făcută pe Marte, atunci când a evocat, în urmă cu câteva zile, într-un interviu acordat postului radiofonic NPR, o descoperire potențială care „ar putea intra în cărțile de istorie”.
NASA a dezmințit însă, ulterior, că roverul Curiosity ar fi făcut o astfel de descoperire, declarând că „acele zvonuri și speculații sunt eronate”, în condițiile în care oamenii de știință și mass-media internațională au făcut multe speculații despre un posibil anunț important, care urma să fi fost făcut luni, la San Francisco.
Luni însă, John Grotzinger a spus că declarațiile sale „au fost interpretate eronat”.
Până în prezent, singura descoperire importantă făcută de Curiosity pe Marte este aceea a albiei unui fost râu marțian, a precizat luni unul dintre cercetătorii americani de la NASA.
Curiosity a ajuns pe suprafața marțiană pe 6 august. Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marțiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat și mai performant laborator științific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.