Robotul Philae funcționează, dar se află într-o poziție inconfortabilă și într-o zonă umbrită

Micul robot-laborator „funcționează bine”, dar se află „fără îndoială pe o pantă puternic înclinată”, cu un grad de 30%, a precizat joi pentru AFP Philippe Gaudon, șef de proiect în cadrul misiunii spațiale Rosetta de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din orașul francez Toulouse.

Problema ancorării robotului de scoarța cometei, care îi îngrijora miercuri seară pe oamenii de știință, nu fusese încă remediată până joi după-amiază. Totuși, acest fapt nu echivalează cu un eșec al misiunii.

„Philae încă nu s-a ancorat de suprafața cometei, dar instrumentele funcționează și expediază imagini și date”, a subliniat Agenția Spațială Europeană (ESA) pe blogul ei oficial.

Bateria sa, care ar trebui să dureze între 50 și 55 de ore, „funcționează bine și îi furnizează energie”, a precizat Philippe Gaudon. „Putem să îi trimitem comenzi, iar el ne trimite date”, a adăugat cercetătorul francez, aflat la Toulouse, în sudul Franței, unde își desfășoară activitatea unul dintre centrele științifice implicate în misiunea sondei spațiale europene Rosetta.

Opt din cele 10 instrumente științifice aflate la bordul robotului Philae au fost activate.

După coborârea sa de miercuri, așa cum era prevăzut, pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko, robotul, care cântărește 100 de kilograme pe Terra, dar are o masă de 1 gram pe cometă, a efectuat două salturi, întrucât harpoanele care ar fi trebuit să îl fixeze pe scoarța cometei nu au funcționat.

După cel de-al doilea salt, Philae a rămas blocat într-o zonă destul de accidentată, la mijlocul unei pante stâncoase, „într-un loc în care nu se voia absolut deloc ca el să coboare, pentru că acolo nu există suficientă lumină, doar o oră și 30 de minute la fiecare 12 ore”, a precizat Marc Pircher, directorul CNESC din Toulouse.

„A sărit ca un ied, dar nimic nu s-a spart. Philae acum puțin cam strâmb, stând, după câte se pare, în două din cele trei picioare ale sale, fiind complet înclinat. Am avut noroc, pentru că el a rămas cu antenele spre cer, iar din acest motiv comunicarea merge bine cu Rosetta”, a adăugat el.

„Suntem perfect fericiți (…), am primit deja o cantitate extraordinară de date”, a precizat cercetătorul francez.

Cele două misiuni de foraj pe care robotul Philae trebuia să le efectueze „au fost pentru moment amânate”, a precizat Philippe Gaudon. „Nu le-am anulat încă, dar aceste sarcini par dificile, atât timp cât robotul nu este fixat cu acele harpoane”.

„Or, în microgravitație, în mod normal, el ar avea nevoie de o anumită tensiune în harpoane pentru a compensa forța de forare. Altfel, robotul riscă să se ridice în spațiu”, a precizat el.

„Prioritatea noastră constă în a continua să facem analize științifice fără să mișcăm robotul”, a adăugat același savant. Philae va radiografia interiorul cometei, va studia magnetismul acesteia, va realiza fotografia scoarța cometei și va analiza moleculele complexe degajate de scoarță.

Timpul este un factor important, pentru că bateria robotului va funcționa între 50 și 55 de ore. Apoi, panourile solare ale robotului vor prelua ștafeta pentru a alimenta bateriile reîncărcabile ale acestuia, iar Philae va continua să lucreze, dar într-un ritm încetinit.

Însă locul puțin însorit în care se află robotul riscă să genereze probleme. Acest detaliu ar putea să îi scurteze durata de funcționare.

Misiunea spațială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol important în apariția vieții pe Terra, în contextul în care cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar.

Dacă totul va funcționa așa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcționeze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri, își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.