Prima pagină » Magazin » Rocile din Groenlanda, martori ai procesului de formare a Terrei – STUDIU

Rocile din Groenlanda, martori ai procesului de formare a Terrei – STUDIU

Rocile din Groenlanda, martori ai procesului de formare a Terrei - STUDIU
Terra ar fi fost constituită, la origine, dintr-un ocean de magmă în fuziune, iar această ipoteză are la bază analiza chimică a unor roci din Groenlanda vechi de 3,4 miliarde de ani, realizată de o echipă de cercetători franco-daneză, publicat miercuri în revista Nature, informează AFP.

Terra ar fi fost constituită, la origine, dintr-un ocean de magmă în fuziune, iar această ipoteză are la bază analiza chimică a unor roci din Groenlanda vechi de 3,4 miliarde de ani, realizată de o echipă de cercetători franco-daneză, publicat miercuri în revista Nature, informează AFP.

Această echipă, coordonată de savanții de la Laboratoarele „Magmas et volcans” (CNRS/Université Blaise Pascal/Institut de recherche pour le développement, Clermont-Ferrand, Franța), a descoperit în rocile provenind din lanțul muntos Isua din sud-vestul Groenlandei un deficit de Neodim 142, un element chimic-cheie în studierea procesului de formare a planetei noastre.

Acum 4,58 de miliarde de ani, Terra s-ar fi format prin „acreția” (aglomerare) materialelor din Sistemul Solar. Căldura produsă de acest proces și cea produsă de descompunerea elementelor radioactive ar fi provocat topirea acestor materiale.

Rezultatul: la un moment, situat în urmă cu 100 de milioane de ani și 200 de milioane de ani, Terra ar fi fost constituită dintr-un ocean de magmă în fuziune, în centrul căruia s-ar fi concentrat un nucleu metalic.

Puțin câte puțin, acest ocean s-ar fi răcit și scoarța terestră s-ar fi format în acest fel. Această cristalizare a magmei în fuziune ar fi fost însoțită de o structurare chimică a Terrei: straturi concentrice cu compoziții chimice distincte s-ar fi individualizat astfel.

Aceste urme ale „neomogenităților primordiale” au fost descoperite de oamenii de știință în rocile din munții Isua.

În 2003, două grupuri de cercetători francezi au observat deja un exces de Neodim 142 în alte roci din aceeași regiune, făcându-i să presupună că alte straturi ar trebui să prezinte un deficit. Însă acest deficit de Neodim 142 a rămas până la această descoperire recentă doar o simplă ipoteză.

Descoperind un deficit de Neodim 142 în roci relativ tinere, formate la aproape un miliard de ani după cristalizarea oceanului magmatic, oamenii de știință au arătat că „neomogenitățile primordiale” s-ar fi menținut mai mult timp decât credeau cercetătorii.

Pentru a dispune de date științifice de ordin global, savanții francezi intenționează să studieze compozițiile altor roci de vârste similare ce se găsesc în Canada, în Africa de Sud și în China.