România, codașă în Europa la ocuparea hotelurilor pe vară și ponderea turiștilor străini

Hotelurile din România sunt pe penultimul loc în Europa după gradul de ocupare în timpul verii și deține detașat ultima poziție în clasamentul privind ponderea străinilor în totalul turiștilor, cauzele fiind fluxul slab de turiști de afaceri, imaginea externă proastă, tarifele mari și evaziunea.

„Ponderea mică a străinilor în numărul total de turiști și gradul slab de ocupare reflectă clar imaginea României în străinătate. Suntem mult în urmă în ceea ce privește imaginea externă chiar și comparativ cu Bulgaria, față de care nu suntem departe ca servicii. Sectorul privat s-a mișcat, a mai investit, dar statul a rămas în urmă, ocupat cu altele”, a declarat agenției MEDIAFAX Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) și unul dintre cei mai mari hotelieri la nivel național.

El spune că România nu este cunoscută în lume, iar puținul pe care îl știu străinii este negativ. Potrivit lui Murad, imaginea externă a României este zero.

EXTERNE O jurnalistă din Italia a fost arestată în IRAN / Guvernul de la Roma depune eforturi pentru a o elibera

15:07

GUVERN Marcel Ciolacu: „Guvernul României este solidar cu poporul azer/ Transmitem condoleanțe familiilor victimelor”

15:06

„Noi putem face oferte și de un leu camera în străinătate, că tot nu se vând. Străinii nu știu ce găsesc aici, cum sunt drumurile sau serviciile, cum și cu ce ajungi dintr-un loc în altul. Cam 80% dintre străinii care vin aici sunt plăcut impresionați, pentru că se așteaptă să găsească ceva foarte rău. Hotelurile de patru stele de la noi, de exemplu, sunt de multe ori peste cele similare din țările din jur. La părțile comune este însă de lucrat, pentru că zona comună este mult în urmă, din cauza divergențelor dintre diverse autorități”, a afirmat Murad.

Totodată, în România nu există un cadru economic stabil care să atragă investitorii străini, astfel încât hotelurile din orașe să fie mai pline și în perioada verii.

Potrivit datelor Eurostat, în perioada iunie-septembrie a anului trecut, gradul de ocupare al unităților de cazare din România a fost de 32,9%, iar singura țară europeană care stă mai prost la acest capitol este Lituania, cu 31,6%.

Hotelurile din Bulgaria au fost pline în proporție de 45,7%, iar cele din Ungaria au avut un grad de ocupare de 40%. Cel mai bine stau Cipru și Croația, ale căror hoteluri au fost ocupate în proporție de 81,6%, respectiv 80%.

Și Malta are un grad bun de ocupare (76,5%), precum și Grecia (72,1%) sau Muntenegru (66%). În Belgia, gradul de ocupare a fost de 44,6%, în Cehia, 43,7%, Danemarca – 52,3%, Germania – 46,5%, Estonia – 56,3%, Irlanda – 55%, Spania – 65,3%, Franța – 58,9%, Italia – 52,6%, Lituania – 43,9%, Ungaria – 40%, Olanda – 52,9%, Polonia – 39,6%, Portugalia – 56,8%, Slovenia – 54,1%, Slovacia – 33,3% și Marea Britanie – 58%.

„Nu se poate compara situația din Croația sau Cipru cu cea din România. În aceste țări, gradul mare de ocupare din perioada de vară se datoreaza faptului că aceste hoteluri se utilizează atât pentru sejurul de litoral, cât și pentru circuite”, a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenției Karpaten Turism, reprezentantul Thomas Cook/Neckerman în România.

El a adăugat că hotelurile din Romania au un grad mic de ocupare în perioada de vară, pe fondul numărului scăzut de turiști străini, din trei motive.

„România este încă necunoscută ca destinație turistică, tarifele hotelierilor și, implicit, a unor turoperatori indigeni sunt foarte mari comparativ cu programe turistice din țări vecine, precum Ungaria, Cehia. Slovacia, Bulgaria și Austria, iar serviciile (cazare, masă și transport) din România sunt semificativ mai slabe decât în țările menționate”, a mai spus Mărginean.

Cu o rată de 14,7% a nerezidenților în totalul turiștilor, România ocupă detașat ultimul loc în Europa. Penultima poziție este ocupată de Germania, cu 21,3%, înaintea căreia se situează Suedia, cu 27,2%.

Bulgaria are o rată a turiștilor străini de 79%, iar Grecia de 82,9%. Malta ocupă primul loc, cu 96,9%, urmată de Lituania (93,9%), Muntenegru și Croația, ambele cu 92,3%. În Belgia, 62,3% din turiști sunt străini, în Cehia – 63,9%, în Danemarca – 50%, în Estonia – 79,3%, în Spania – 62,8%, în Franța – 37,2%, în Italia – 43,1%, în Letonia – 76,1%, în Lituania – 68,2%, în Ungaria – 53,5% și în Polonia – 31,3%.

Mult mai bine decât România stau și Portugalia (64,9% străini în total turiști), Slovenia (70,2%), Slovacia (48,5%), Marea Britanie (58%) și Muntenegru (66%).

„Noi credem că acest grad de ocupare mic reflectă realmente atractivitatea turistică a României. Explicații sunt multiple și deja stereotipe, ca de exemplu infrastructura de transport și nu numai străzi, infastructura zonelor turistice, lipsa de promovare eficientă și consecventă legată de un brand de țară și lipsa promovării locale. Uneori raportul preț/calitate influențează negativ percepția turistică, deși România este considerată, în comparație cu alte state europene, o țară ieftină. Trebuie sa vii în România din întâmplare sau nu știu cum și să vezi că nu este așa de rău cum îți închipuiai”, spune Radu Enache, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

El a afimat că gradul mic de ocupare are legătură și cu evaziunea fiscală, însă este greu de stabilit nivelul acesteia.

„Turismul de afaceri are nevoie în general de documente (facturi, chitanțe fiscale), dar turismul de agrement mai puțin. Prin urmare se pot face și asuma nereguli fiscale care dacă ar fi dovedite și corectate ar crește gradul de ocupare al unității turistice. Dar până la urmă «hoțul neprins e negustor cinstit»”, a spus Enache.

El a explicat că la acest grad mic de ocupare, hotelierii fac economii „la sânge” sau ascund realitatea și apelează la evaziune pentru a supraviețui.

„Mulți proprietari au investit în hoteluri, fără a fi neaparat hotelieri, în perioada boom-ului imobiliar, când un hotel avea și o componentă valorică de real estate. Criza a micșorat această componentă, reducând-o aproape la zero. Din cauză că nu produc profit, valoarea lor este minimă și nu corespunde efortului investițional făcut, deci sunt nerentabile pentru vânzare”, a mai spus reprezentantul hotelierilor.

El subliniază că promovarea turismului nu ar trebui să aibă lacune, întreruperi și inconsistență.

„Ea se face cu răspundere și seriozitate, consultând continuu barometrul audienței și percepției posibililor turiști țintă, mai ales dacă vrem să avem mai mulți turiști străini, care pot avea ponderea cea mai mare în venituri, ținând seama de puterea de cumpărare. Dacă vorbești de «România, Grădina din Carpați», trebuie sa fii credibil și să vinzi o grădină cu alei, vegetație îngrijită, pomi fructiferi sau peisaje și amenajări peisagistice”, a încheiat Enache.

Statistica românească arată că anul trecut România a avut șapte milioane de turiști (sosiri în hoteluri), din care 78,4% (aproape 5,5 milioane) români, și 21,6% (1,5 milioane) turiști străini, ponderi apropiate de cele din anul 2010. Chiar dacă ambele categorii au înregistrat creșteri anul trecut, nivelul este atât de scăzut încât cifrele nu le provoacă bucurii decât celor care vor să le exploateze politic.

Pe litoral, situația este și mai dramatică, pentru că turiștii străini sunt atât de puțini încât nu figurează nici măcar în statistici. Cu toate acestea, ANAT estimează, sau mai mult speră, la circa 25.000 de turiști din alte țări.

Ciprian Popescu, administratorul agenției de turism Danubius din Constanța, care se ocupă de incoming în cadrul reprezentanței concernului TUI în România, crede, la rândul său, că principala problemă este promovarea externă slabă, mai ales că există fonduri disponibile.

„Nu se înghesuie străinii să viziteze România, dar nici românii, decât dacă sunt trimiși în diverse deplasări prin țară de societățile pentru care lucrează. Chiar dacă coeficientul de umplere a hotelurilor este constant mediocru, prima pârghie, pentru a atrage turiștii, este să se umble la preț. Unitățile de cazare nu reușesc însă nici să facă acest lucru, chiar dacă unele își doresc, pentru că sistemul de fiscalitate nu le permite să coboare tariful sub un anumit nivel”, a mai spus Popescu.

În România sunt înregistrate, potrivit MDRT, 5.108 unități de cazare turistică, dintre care 1.326 de hoteluri, restul fiind pensiuni, hosteluri, moteluri și alte structuri de cazare. România are astfel 278.766 de locuri de cazare, dintre care 175.149 în hoteluri.