Cu 2.500 de izvoare și 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar și așa, nu este total ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic. Care sunt efectele lipsei de apă pe plan global, ce impact are aceasta asupra României și care sunt riscurile ca, într-o bună zi, acest element indispensabil vieții să fie complet epuizat?
4 milioane de oameni aflați în pericol iminent de a rămâne fără apă, după ce, în urma unei periode de secetă de trei ani, resursele de apă stocate în rezervorul orașului au fost aproape complet epuizate. Nu este un scenariu de film SF, ci s-a întâmplat deja, în octombrie anul trecut, în cel mai mare oraș din Africa de Sud, Cape Town. Primarul Patricia De Lille anunța adoptarea unor măsuri drastice menite să facă față situației fără precedent în care se afla metropola africană.
În fața acestui scenariu care putea deveni, în doar câteva luni, unul morbid, autoritățile au înțeles că singura metodă de supraviețuire este adoptarea unor măsuri extreme. Așa că au redus treptat cantitatea de apă pe cap de locuitor, până la aproape o șesime din consumul mediu al Statelor Unite. Astfel, fiecare persoană a avut dreptul de a folosi zilnic maximum 50 de litri de apă. Cu toate acestea, în urma calculelor s-a constatat că rezervorul orașului nu poate suplini nevoia celor patru milioane de locuitori decât pentru o perioadă limitată de timp, iar data limită până la care consumul urma să fie acoperit a fost numită, cu o conotație apocaliptică, Ziua Zero. Pe cititorii presei internaționale, Ziua Zero poate, cel mult, să îi ducă cu gândul la un peisaj apocaliptic sau la o scenă de film. Însă, pentru patru milioane de oameni, Ziua Zero este o realitate concretă, sumbră, cu care este posibil să se confrunte curând.
Inițial, Ziua Zero a fost fixată pe pe 22 aprilie 2018, apoi a fost mutată pe 11 mai. După schimbări succesive, datorită raționalizării extreme la care au recurs autoritățile, locuitorii au primit o nouă amânare, până anul viitor. Măsurile rămân, însă, valabile.
Este ușor să îți imaginezi acest scenariu într-o țară din Sudul Africii, însă pentru populația altor state, penuria de apă pare un subiect îndepărtat. Cu toate acestea, Betsy Otto, directorul programului de apă la nivel global din cadrul Institutului de Resurse Mondiale, spune că „problemele cu care se confruntă Cape Town ar trebui să servească drept apel de trezire pentru celelalte țări, cu privire la realitatea creșterii stresului cauzat de lipsa apei”. Stresul cauzat de lipsa apei apare atunci când cererea depășește oferta disponibilă. Conform experților, statele din întreaga lume s-ar putea confrunta la un moment dat cu această criză, indiferent de numărul de izvoare pe care le dețin. Deja, California a trecut printr-o secetă care a durat mai mulți ani. La fel, Australia a supraviețuit unei secete de aproape zece ani (2003-2012), considerată seceta mileniului, iar în 2015 Sao Paulo s-a confruntat, la fel, cu o criză a deficitului de apă datorată atât secetei, cât și infrastructurilor ineficiente. Otto pune criza globală a penuriei de apă pe seama nepăsării autorităților: „Am investit prea puțin în măsuri și am lăsat structurile existente să se degradeze”, declară ea.
CITEȘTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI