Românii votează cântecele românești pentru o carte a Uniunii Europene. Piesele nominalizate

Care sunt cele șase cântece reprezentative pentru România ? Cântece care ați dori să fie publicate în prima carte de cântece a UE.

Din data de 16 august până pe 16 septembrie, în România se vor putea vota cele șase cântece care vor reprezenta România în prima carte de cântece a Uniunii Europene. Până în prezent 65.000 de persoane din 26 state și-au votat favoritele. România este a 27-a țară a Uniunii Europene care votează. Toți românii sunt invitați să voteze.

Cântăreții de cor români din Asociația Națională Corală din România și studenții și profesorii de muzică de la trei conservatoare, Universitatea Națională de Muzică din Bucureșți, Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, au nominalizat 54 de cântece din care românii își pot vota favoritele.

Printre cele 54 de cântece românești nominalizate pentru care românii pot vota, se află cele tradiționale și îndrăgite precum „Ciocârlia „, „Aseară ți-am luat basma” și „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, dar și cele contemporane precum „Amintire cu haiduci” de Vali Sterian și „Ploaia care va veni” de Pasărea Colibri.

Nu mai puțin de 17 academii din 14 state membre au decis șase categorii de cântece: „Cântece de dragoste”, „Natura și Anotimpuri”, „Libertate și Pace”, „Cântece Populare „, „Cântece despre credință” și „Cântece pentru copii”.

Cele 54 de cântece nominalizate sunt separate pe secțiuni.

Pentru „Cântece de dragoste” concurează Aseară ți-am luat basma (folclor), De-ai fi tu salcie la mal (Muzica: Horia Moculescu/ Textier: Mihai Maximilian), Până când nu te iubeam (folclor, Anton Pann), Zaraza (Muzica: Benjamin Tagle Lara / Textier: Ion Pribeagu), Pe lângă plopii fără soț (Muzica: Guilelm Sorban, Versuri: Mihai Eminescu), Ce bine că ești (Muzica: Nicu Alifantis, Versuri: Nichita Stănescu), Dau viața mea pentru o iubire (Muzica: Marius Țeicu/Textier: Eugen Rotaru), Cine iubește și lasă (cules de Harry Brauner).

La secțiunea „Natură și Anotimpuri” sunt nominalizate Somnoroase păsărele (Muzica: Tudor Flondor / Versuri: Mihai Eminescu), A ruginit frunza din vii (D.G. Kiriac)
Copacul (Muzica: Zsolt Kerestely/ Textier: Ovidiu Dumitru), Mai am un singur dor (Muzica: Guilelm Șorban, Versuri: Mihai Eminescu), Au înnebunit salcâmii (Arhip Cibotaru, Tudor Gheorghe), Veniți privighetoarea cântă (Muzica: Marian Nistor / Versuri: Alexandru Macedonski) și Lasă-mi toamnă pomii verzi (Muzica: Margareta Pâslaru, Versuri: Ana Blandiana).

În selecția „Libertate și Pace” se votează între Hora Unirii (Muzica: Alexandru A. Flechtenmacher), Amintire cu haiduci (Valeriu Sterian), Treceți batalioane române Carpațîi (anonim), Deschideți poarta soarelui (Anton Șuteu), Acolo este țara mea (Tudor Gheorghe), Pui de lei (Ionel Brătianu), Trei Culori (Ciprian Porumbescu, 1880), Vibrații (C. Cezar), Vino Doamne (Vali Sterian), Ploaia care va veni (Florian Pittiș / Pasărea Colibri).

Nominalizările românești pentru „Cântece Populare” sunt Ciocârlia (Sile Dinicu), Lie, ciocârlie (folclorul popular), Ciuleandra (folclor), Alunelul (folclor), Ana Lugojana (Ion Vidu), Bun Îi Vinu’ Ghiurghiuliu, Ciobănaș cu 300 de oi, Mociriță cu trifoi și Hora Staccato (Grigoraș Dinicu).

Pentru „Cântece despre credință” sunt anunțate în competiție Vin colindătorii (Tudor Gheorghe), Tatăl Nostru (Anton Pann), Astăzi s-a născut Hristos (Timotei Popovici), Legănelul lui Iisus (Valentin Teodorian), Domn, Domn, să-nălțăm (Gheorghe Cucu), Colo’n susu (Sabin Drăgoi), Domnuleț și Domn din Cer (Gheorghe Cucu), Miluiește-mă (Gheorghe Cucu), Mărire-ntru cele-nalte (Nicolae Lungu), O, ce veste minunată (Dumitru Georgescu Kiriac).

La secțiunea „Cântece pentru copii” piesa reprezentativă se alege dintre O lume minunată (Mihai Constantinescu), Vine, vine primăvara (Nicolae Saxu / George Breazul), În Pădurea Cu Alune (Ion Nicorescu), Înfloresc grădinile (Timotei Popovici), Ah, ce bucurie (Alexandru Pașcanu), Am pierdut o batistuță (folclorul copiilor), O portocală (Marius Țeicu / Anda Călugăreanu), Oac Oac Diri Diri Dam (folclorul copiilor), Șade rața pe butoi (Alexandru Pașcanu) și Vulpe Tu mi-ai furat gâsca (folclorul copiilor).

Votul se desfășoară pe pagina www.eu-songbook.org. Lista de cântece din care se poate vota este în limba română. Lista de votare este tradusă în 24 de limbi.

Cei doi editori „Songbook ai UE” din România, Grigore Culdalbu, Universitatea Națională de Muzică din București, și asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, care au editat proiectul final de vot, au dat o declarație comună despre cântecele românești nominalizate: „Suntem bucuroși să includem creații românești în repertoriul european, prin intermediul acestui proiect, pentru a susține și a promova unitatea în diversitate. În orice cultură, tradițională sau modernă, sunt aduse împreună cele mai diverse calități, dintr-o perspectivă socială sau educațională, oglindind ceea ce este omul sau ce poate să devină. Indiferent de genul muzical ales sau subiectul țintit, compozițiile românești demonstrează existența unui limbaj muzical autohton, plin de semnificații ancestrale”.

După votul pentru cântecele românești, ultimul vot de cântece va avea loc în Italia unde de asemenea studenți, profesori și membri ai corurilor au nominalizat cântece din tezaurele naționale.

Cartea de Cântece a EU este un proiect democratic inedit inițiat de o organizație non-profit, fară nicio legătură politică sau financiară cu Bruxelles. Cartea de Cântece a UE combină spiritul național cu gândirea europeană, iar acest fapt a reușit în mod surprinzător să aducă laolaltă politicienii danezi de la extrema stangă până la cei din extrema dreaptă. Fondatorul și președintele Jeppe Marsling (născut în anul 1974) explică motivele acestei inițiative:

„Suntem 27 de popoare în UE și cu toții știm prea puțin unii despre alții ! Să împărtășim comoara cântecelor naționale pare să fie un mod direct de a ne cunoaște mai bine. Dacă noi, cetățenii Uniunii Europene, vrem cu adevărat să facem un pas de la aspectul economic cărbune, otel, peste, la cel social și cultural, cu toții trebuie să ne asumam responsabilitatea, cu atât mai mult cu cât în primul rand UE ne aparține nouă, cetățenilor ei”.

Prima ediție a Cărții de cântece a UE este planificat să fie publicată de Ziua Europei, pe 9 Mai 2020: 162 de cântece tipărite în limba originală și în traducere engleză, alăturat. În eventualitatea unui profit, acesta va fi folosit că finanțare pentru o a doua versiune, în toate cele 24 de limbi europene, în așa fel încât cu toții, indiferent de cunoașterea limbii engleze, vor putea cânta și înțelege versurile.

Organizația European Union Songbook a fost fondată în ianuarie 2015 de către trei danezi și un italian. Cântăreții de cor români din Asociația Națională Corală din România și studenții și profesorii de muzică de la trei conservatoare, Universitatea Națională de Muzică din Bucureșți, Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, au nominalizat 54 de cântece din care românii își pot vota favoritele. Cei doi redactori al Cărții de Cântece a UE pentru Romania, Dr. Grigore Culdalbu, Universitatea Națională de Muzică din București, și asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, au editat lista finală de cântece prezentate românilor.

Cele șase categorii au fost alese prin cooperarea a 17 academii și facultăți de muzică din 14 state membre ale UE. Academia de Muzică „Gheorghe Dima” a participat în elaborarea acestor șase categorii.

Când cele 27 de sesiuni naționale de votare vor fi încheiate, cele 162 de cântece vor fi identificate. Redactorul muzical Francesco Cali, din Italia, va strânge cele 162 de partituri muzicale, care vor fi traduse în limba engleză de către traducători de versuri calificați. Prima Carte de cântece a UE va aduna laolaltă 162 de cântece atât în limba de origine cât și în limba engleză, alăturat, iar publicarea acesteia este programată chiar de Ziua Europei, pe 9 mai 2020. Eventualul profitul obținut în urma primei publicării va fi utilizat la finanțarea unei a doua versiuni, în toate cele 24 de limbi oficiale în Europa, în așa fel încât toți cetățenii UE să poată cânta cele 162 de cântece în limba lor maternă, se arată în anunț.