Șase lucruri istorice pe care le credeai a fi adevărate, însă nu sunt
Vikingii nu aveau coifuri cu coarne, Columb nu a demonstrat că lumea este rotundă, Napoleon nu a fost scund, Newton nu a fost lovit de un măr, iar Walt Disney nu l-a desenat pe Mickey Mouse. Acestea sunt doar câteva exemple de lucruri pe care mulți le consideră a fi adevărate, pe care însă istoricii le-au demontat de-a lungul timpului, scrie Huffington Post.
Jurnaliștii americani au întocmit o listă cu alte povești atât de înrădăcinate în cultura populară încât pare greu de crezut că, în realitate, sunt false.
Povestea din Hamlet nu îi aparține lui Shakespeare. Aceasta datează din spațiul indo-european, legenda fiind popularizată în jurul anilor 1200 e.n. de către autorul scandinav Saxo Grammaticus, în lucrarea „Vita Amlethi” (Viața lui Amleth n.r.).
Un alt mit demontat de specialiști este cel al costumelor purtate de ninja. Cu toate că aceștia sunt ilustrați ca fiind îmbrăcați în negru, cel mai probabil, ei purtau o haine albastru închis, în condițiile în care noaptea nu este chiar „neagră”, notează jurnaliștii străini.
Reprezentanții Muzeului Ninja din Iga-ryu, unde se află o veche școală de ninjutsu din Japonia, susțin că percepția generală privind înfățișarea unui ninja este „o imagine greșită creată de filme și benzi desenate”.
Povestea doamnei Godiva, care s-ar fi plimbat goală pe străzile orașului Coventry, din Anglia, pentru a-l convinge pe soțul său Leofric, conte de Mercia, să elimine taxele, este de asemenea inventată. Legenda privind gestul lui Godiva a apărut la câteva secole după moartea sa, fiind răspândită de către un călugăr al unei mănăstiri finanțate de ea pentru o perioadă de timp. Mai mult, în acea perioadă, locuitorii din Coventry nu plăteau taxe.
Istoricii au ajuns totodată la concluzia că Van Gogh nu și-a tăiat singur urechea. Responsabil ar fi fost artistul francez Paul Gaugui, la care Van Gogh locuia și care era cunoscut pentru ieșirile sale violente. Cei doi obișnuiau frecvent să se certe.
Einstein a fost foarte priceput la matematică dintotdeauna, spun specialiștii. Povestea că în primii ani de școală, Einstein nu s-ar fi descurcat la materia la care urma să exceleze este un mit. Într-o scrisoare pe care mama lui Einstein i-a trimis-o buncii sale ea nota că „ieri Albert și-a primit notele. A fost din nou cel mai bun din clasă, iar carnetul de raport este strălucit”.
Replica „lasă-i să mănânce tort” nu-i aparține reginei Marie Antoinette a Franței. Citatul i-a fost atribuit greșit. Prima mențiune a replicii a apărut în autobiografia lui Jean-Jacques Rousseau și se crede că îi aparține prințesei Maria Theresa, soția regelui Louis al XIV-lea.