Sateliții Galileo lansați vineri nu au ajuns pe orbita prevăzută. Cum va fi afectat sistemul de navigație european Galileo, concurentul GPS-ului american

„Observațiile complementare efectuate după desprinderea sateliților misiunii Soyuz VS09 destinată lansării Galileo FOC M1 arată o distanță între orbita atinsă și cea prevăzută”, se arată într-un comunicat al companiei Arianespace.

„Au fost demarate investigații”, precizează compania aerospațială.

„Sateliții au fost plasați pe o orbită aflată la o altitudine mai mică decât cea prevăzută. Echipele noastre sunt pe care să analizeze impactul pe care această situație o va avea asupra funcționării sistemului de sateliți”, continuă Arianespace, refuzând să precizeze, deocamdată, dacă există posibilitatea corectării traiectoriei sateliților.

Racheta Soyuz a fost lansată vineri, de la Centrul spațial din Guyana Franceză, având la bord doi sateliți din sistemul de navigație european Galileo, concurentul GPS-ului american. Renumitul lansator rusesc a transportat o încărcătură de 1,6 tone și trebuia să plaseze sateliții pe o orbită circulară, la altitudinea de 23.522 de kilometri, la finalul unei misiuni de 3 ore și 48 de minute, a precizat vineri compania Arianespace.

CONTROVERSĂ Cronologia celei mai controversate zile de Crăciun din istoria României. Filmul execuției soților Ceaușescu pe 25 decembrie 1989, pas cu pas

05:00

SOCIAL Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă

05:00

Prevăzută inițial pentru joi, lansarea fusese amânată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Galileo Sat-5 și Sat-6 ar urma să se adauge celor patru sateliți de testare deja lansați pe orbită pentru alcătuirea sistemului de navigație dorit de Comisia Europeană. Lansați în pereche, în octombrie 2011 și octombrie 2012, din Guyana Franceză, cei patru sateliți de testare – numărul minim pentru determinarea cu precizie a unei poziții pe suprafața Globului – au demonstrat deja validitatea sistemului, atât din spațiu, cât și pentru instalațiile de la sol. Cei patru sateliți de testare au fost construiți de un consorțiu condus de Airbus Defence and Space și asamblați la Roma de Thales Alenia Space. Construirea celor 22 sateliți suplimentari a fost încredințată grupului german OHB System. Alți doi sateliți vor fi lansați din Guyana Franceză la sfârșitul anului 2014. Constelația Galileo va fi implementată apoi progresiv, cu șase-opt sateliți ce vor fi lansați în fiecare an de către rachete Soyuz și Ariane 5 de la Kourou, în paralel cu implementarea la sol a elementelor terestre ale rețelei. În final, sistemul Galileo ar trebui să conțină 30 de sateliți în total și să rivalizeze ca precizie cu GPS-ul american. Primele servicii inițiale oferite de rețeaua Galileo ar trebui să fie disponibile la sfârșitul anului 2014, iar sistemul va deveni complet operațional în 2018. Europenii doresc să dispună de propria lor tehnologie, independentă de sistemul militar american GPS. Cu un cost de peste 5 miliarde de euro, programul Galileo este finanțat 100% de Comisia Europeană și este implementat de ESA.